Galeria de Arta

arta pentru tine



  1.09.2010

Otopenii faţă cu Zborul lui Brâncuşi

La sfârşitul lunii noiembrie 2001, în cadrul emisiunii “Brâncuşiana”, pe postul de radio România-Cultural, am atras atenţia opiniei publice asupra deciziei conducerii aeroportului interniaţional
Otopeni, de a dărui acestuia numele de… Constantin Brâncuşi! O asemenea decizie poate fi înţeleasă ca o blasfemie şi ca o încercare de batjocorire a mesajului brâncuşian! Evident, este vorba de un act în care crasa ignoranţă, a factorilor de decizie, se îmbracă în candorile şi ingenuităţile ageamiilor, absolvindu-i de orice intenţie! Numai că având în vedere implicaţiile unui asemenea act, este absolut de neînţeles tăcerea criticii… de specialitate! Nu cumva dansurile acana, a la “Domnişoara Hus”, când pentru a-l sărbători pe C. Brâncuşi şi la el în ţară (lucru care s-a întâmplat şi se întâmplă, în continuare, numai la iniţiativa… UNESCO), cei ce l-au declarat de precursor al constructorilor de rachete îşi primesc, în cazul de mai sus, dobânda meritată la neroziile enunţate cândva, iar acum nu au curajul să recunoască eroarea comisă?

Am rugat conducerea aeroportului să caute adevăraţii precursori ai aviaţiei, undeva, prin secolul XVII, dacă nu şi mai înainte. Să-i aibă în vedere pe Ţiolkovschi, Jules Verne ori pe Traian Vuia, H. Coandă, A. Vlaicu etc. şi să nu-i tulbure memoria artistului, a cărui declaraţie privitoare la fericirea zborului a avut multe în vedere, dar sub nicio formă zborul mecanic!

Continuare…

Publicat de Costache Ariton
in categoriile Articole, Sculptura
Comenteaza!

  10.09.2009

Sculptura romanică

Zidul în arhitectura romanică, spre deosebire de cel gotic, are o funcţie esenţială în clădire, de limită precisă de spaţiu şi, mai ales, de suport. El poate să fie lipsit cu desăvârşire de ornament, gol, şi atunci austeritatea lui concordă cu sentimentul dureros şi aspru al creştinismului din acea vreme; altă dată însă primeşte slabe ornamente: ciubuce, arcade simple, bande oarbe, firizi, cum am văzut şi în arta preromanică. Coloanele şi stâlpii suferă şi ei sculpturi mai simple sau mai bogate, după împrejurări.

Notre-Dame-du-Port din Clermont-Ferrand, faţada


Continuare…

 

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Articole, Sculptura
Comenteaza!

  28.07.2009

Arhitectura romanică în Anglia, Italia, Germania şi Spania

Înainte de cucerirea Angliei de către normanzi, în 1066, în Anglia nu mai rămăsese niciun edificiu întreg datând din perioada saxonă. După cucerire, aici se dezvoltă o arhitectură engleză romanică, cunoscută sub numele de stil normand. Cea mai renumită este Catedrala din Durham, care s-a construit după planul bisericii Saint-Etienne din Caen (la fel ca şi catedralele din Peterborough, Winchester etc). Catedrala din Durham prezintă şi ea tot trei etaje, cu particularitatea că elementele de susţinere ale primului etaj alternează: stâlp-coloană, stâlp-coloană. În arhitectura engleză este mai frecventă coloana adevărată decât stâlpul cruciform (preferat de arhitectura franceză). Bolta este tot cu muchii. Este ceva excepţional în Anglia, fiindcă în mod obişnuit catedralele engleze n-au adoptat bolta din piatră, acoperişul lor fiind plat şi de lemn.

Catedrala din Durham


Continuare…

 

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Articole, Arhitectura
1 comentariu

  23.07.2009

Arhitectura romanică în Franţa

În Franţa, se disting mai multe şcoli ale stilului romanic. Una dintre acestea este Şcoala din Burgundia: o şcoală care a ştiut să acopere cu bolţi îndrăzneţe nava centrală, luminată direct, întrebuinţând când bolta în formă de leagăn, când bolta cu muchii. Uneori, arhitecţii renunţă la luminarea directă a navei centrale, caz în care navele laterale se ridică până la înălţimea acesteia, o sprijină de ambele părţi şi o întăresc.

Biserica Sainte-Sernin din Toulouse


Continuare…

 

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Articole, Arhitectura
1 comentariu

  7.04.2009

Muzeul Instrumentelor Muzicale

Deși are această destinație de doar 20 de ani, de la ultima renovare, Muzeul Instrumentelor Muzicale din 94 Rue de la Cour, Bruxelles, este o foarte frumoasă clădire art nouveau. Pe frontispiciul ei stă mare scris “Old England”, fiindcă inițial a fost concepută ca spațiu comercial pentru afacerea unei antreprize scoțiene care a cunoscut mare succes în doar câțiva ani de la deschidere și care necesita extindere. De altfel, plăcile ceramice policrome din aliniamentul firmei fac referire la istoria Angliei, la activitatea comercială și la mărfurile oferite.

Old England, Bruxelles

Muzeul Instrumentelor Muzicale, Bruxelles


Continuare…

Publicat de Delia Stănescu
in categoriile Articole, Arhitectura
Comenteaza!

pagina urmatoare

© 2007-2010 GaleriaDeArta.com