Semnele lapidare reprezintă o modalitate de a marca, prin incizii în piatră, locul pe care o anumită piesă îl ocupa cu precizie într-o construcţie. Era o indicaţie pentru constructori, care puteau astfel să asambleze corect piese marcate identic sau într-o succesiune logică.
Stoa este un tip de portic lung folosit de vechii greci ca promenadă umbrită sau ca loc public de întâlnire. În arhitectura bizantină, este o sală rectangulară cu o latură deschisă printr-unul sau mai multe şiruri de coloane.
Vineri, 2 octombrie 2009, ora 18:00, la Muzeul Ţăranului Român, sala Oaspeţi, va fi vernisată expoziţia de arhitectură japoneză “Fragments of the Earth”. Aceasta va fi deschisă în perioada 2–30 octombrie 2009, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00.
Telamon este denumirea latină, întâlnită prima oară la Vitruviu (De Arhitectura), a motivului sculptural reprezentând varianta masculină a cariatidei. Cu braţele ridicate sau sprijinite pe şolduri într-un efort de susţinere, având rol funcţional sau decorativ, telamonul este întâlnit iniţial, sub numele de atlant, în sculptura greacă. Preluat de romani, revine în decoraţia arhitecturală europeană în epoca neoclasică.
Trompa de colţ este un element constructiv realizat din piese de piatră sau cărămidă, de forma unui sfert de sferă sau a unei jumătăţi de con, folosit în arhitectura orientală (caucaziană, siriană), mai rar în cea bizantină şi de tradiţie bizantină (Biserica Mânăstirii Tismana, începutul secolului XVI; naosul Bisericii episcopale din Curtea de Argeş, 1512-1517), pentru a face trecerea de la pătratul planului central al naosului la baza calotei sau a turlei octogonale care încununează acest spaţiu. Sistemul apare uneori şi în arhitectura romanică occidentală (Saint Benoît-sur-Loire, la boltirea careului).
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
