Galeria de Arta

Film Poster Is Not Dead

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează duminică, 1 iunie 2014, de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei „Film Poster Is Not Dead. Afişe de film realizate de studenţi ai universităţilor de artă din România şi Cehia”, organizată în parteneriat cu Centrul Ceh Bucureşti, Terry Posters și Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. Expoziţia prezintă 42 de afişe realizate de artişti şi designeri ai universităţilor de artă din Cehia şi România, şi poate fi vizitată până la data de 29 iunie 2014.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Târgul Naţional de Jucării 2014

Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează, ca în fiecare an, în preajma Zilei Internaţionale a Copilului, Târgul Naţional de Jucării. Ajuns la cea de-a VII-a ediţie, evenimentul se desfăşoară în perioada 31 mai - 1 iunie 2014, în Parcul Tineretului din Sibiu între orele 10:00-18:00.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!

Tururi virtuale la Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României continuă demersul de accesibilizare a colecţiilor sale pentru toate categoriile de public, lansând Tururile virtuale ale MNAR, care sunt de accesibile gratuit pe site-ul muzeului.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!

Nabis

Nabis (”profeţi” în limba ebraică) este o grupare de artişti influenţaţi de inovaţiile cu care Gaugain revoluţionase pictura şi care aderă la formulele artei simboliste pe care le promovează în opera lor. Principalii promotori sunt Serusier, Vuillard, Bonard, Denis, Bernard, Ranson, Roussel, Vallotton, sculptorul Maillol. Ei preconizează (în plan organizatoric) crearea unei confrerii, se cred iniţiaţi şi pun accent pe spiritualizarea actului creator, respingând, bineînţeles, tot ce amintea de senzualitatea impresionistă şi de proza realismului. Din punct de vedere plastic, merg spre valori decorative, renunţând la redarea volumelor în favoarea cloisonism-ului şi a unui sintetism cu bătaie lungă spre alte curente, ce se vor ivi ulterior. Unele afinităţi cu prerafaeliţii englezi nu pot fi ignorate sub aspect ideologic, aşa cum nu poate fi negată o legătură cu pictura lui Gustave Moreau. Prima expoziţie a grupului a avut loc în 1889, la Cafe Volpini, prilej cu care au şi primit numele ce le-a fost dat de poetul Cazalis.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!

Nazareeni

Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!