Muzeul Naţional de Artă al României organizează o serie de vizite ghidate în spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal (Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor), care au loc în al treilea week-end din fiecare lună.
Delesio Antonio Berni (14 mai 1905 - 13 octombrie 1981) a fost un artist figurativ, născut în Rosario, provincia Santa Fe, Argentina, activând ca pictor, ilustrator şi gravor. Tatăl său, Napoleón Berni, era croitor, un imigrant italian. Mama, Margarita Picco, argentiniană, fiica unor italieni stabiliţi în Roldán, un oraş din apropiere.
Până în 1930 Berni a fost căsătorit şi a avut o fiică. Şocat de vestea loviturii de stat din Buenos Aires, s-a decis să se întoarcă şi să se stabilească la ţară, apoi în Rosario, pictând în primăria satului. A organizat o asociaţie de artişti şi studenţi şi a fost pentru scurt timp membru al Partidului Comunist local.
Continuare…
Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul în acest weekend la o serie de vizite ghidate în spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal: Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor.
Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.
Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează vineri, 21 martie 2014, de la ora 13:00, vernisajul proiectului „Rondul poeţilor”. Amfitrioni sunt Irina Petraş, preşedinte, Filiala Cluj a USR, şi Călin Stegerean, director, Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
