Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează marţi, 10 septembrie 2013, de la ora 18:00, vernisajul expoziţiei de fotografie „Montzi” a artistei Roni Ben-Ari. Cu prilejul acestei expoziţii, miercuri, 11 septembrie 2013, de la ora 11:00, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca are loc masa rotundă cu titlul “Locuire socială la romi: drept şi demnitate”. Participă cu comunicări Crăciun Ioan Lăcătuş – ISPMN, Cristina Raţ - Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, UBB Cluj, Eniko Vincze - UBB, Lorin Niculae - Fundaţia Soros România, Claudia Mailat - Universitatea Ruprecht-Karls din Heidelberg.
Tintoretto (1518-1594), contemporanul lui Tiţian şi al lui Veronese, aparţine panteonului artiştilor din perioada de glorie a picturii veneţiene. Este reprezentantul curentului manierist apărut în perioada de maturitate a Renaşterii. Încă de la început devin cunoscute rapiditatea cu care îşi picta tablourile şi efectele teatrale ale acestora. Figurile sale - reprezentate între construcţii monumentale şi care au demnitatea zeilor din Olimp - evocă idealurile artei antice, respectiv sculpturile lui Michelangelo, însă sunt de remarcat realismul şi naturalismul lor, împrumutate de pictor din viaţa de zi cu zi a veneţienilor. Tablourile pictate cu un avânt deosebit, însufleţite prin jocul extraordinar al luminii şi umbrei, stau mărturie pentru credinţa artistului. Tintoretto, care a stârnit admiraţie încă din timpul vieţii sale, a lăsat posterităţii o operă de o forţă dramatică unică.
În prezentarea animată de mai jos, Sheila Graber surprinde cu fineţe asemănările şi deosebirile din arta peisagistică a patru mari pictori, amestecând ingenios imaginile care reprezintă tablouri celebre semnate de aceştia: “Carul cu fân” şi “Lanul de grâu” (John Constanble), “Linişte - înmormântare în largul mării” (William Turner), “Maci la Argenteuil”, “Căpiţe cu fân”, “Impresie, răsărit de soare” (Claude Monet) şi “Chiparos cu stele” (Vincent van Gogh).
Despre genialul sculptor, un lucru vreau să spun încă de la început: că, prin opera lui, începând cu Sărutul din 1907 şi cu prima Coloană nesfârşită din 1918, din lemn de stejar, Brâncuşi a fost primul semiotician al iubirii din arta modernă care a ştiut cum să transforme semnele arbitrare în simboluri consacrate. După Brâncuşi, toată arta modernă a sărit în aer sau a intrat în pământ. Coloana infinită, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Domnişoara Pogany şi cele 49 de Păsări Măiastre – aceste simboluri deja consacrate – au spulberat întraga artă modernă într-un ocean de eteraerfocapă (elemente primordiale ale pământului).
Vineri, 21 martie 2008, de la ora 13:00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) va avea loc vernisajul expoziţiei omagiale Vasile Kazar, intitulate “Dialog cu Himera”. Expoziţia este deschisă până în 21 aprilie 2008.
Îi regăsim pe poeţi în pictori şi pe pictori în poeţi. Contemplarea tablourilor marilor maeştri este la fel de utilă unui scriitor ca şi lectura marilor opere unui pictor. (Denis Diderot) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
