Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează duminică, 1 iunie 2014, de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei „Film Poster Is Not Dead. Afişe de film realizate de studenţi ai universităţilor de artă din România şi Cehia”, organizată în parteneriat cu Centrul Ceh Bucureşti, Terry Posters și Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. Expoziţia prezintă 42 de afişe realizate de artişti şi designeri ai universităţilor de artă din Cehia şi România, şi poate fi vizitată până la data de 29 iunie 2014.
Vineri, 28 septembrie 2012, Cărtureşti Cluj deschide sezonul evenimentelor de toamnă cu un vernisaj – e vorba, pentru prima dată, de o expoziţie de sculptură. La vernisajul care începe la ora 19:00, publicul are ocazia să-l cunoască pe autor, Feher Laszlo (Zod). Expoziţia poate fi vizitată până pe 14 noiembrie 2012.
Joan Miró i Ferrà a trăit între 20 aprilie 1893 şi 25 decembrie 1983. A fost un pictor, sculptor şi ceramist spaniol (catalan), născut în Barcelona, în familia unui bijutier şi ceasornicar. Lucrările sale au fost interpretate ca fiind suprarealiste, o clepsidră pentru mintea subconştientă, o recreere copilărească şi o manifestare a mândriei catalane. În numeroase interviuri datând din anii ‘30 încoace, Miró şi-a exprimat dispreţul pentru metodele de a picta convenţionale şi dorinţa sa de “a le ucide”, “a le omorî” sau “a le viola” în favoarea unor mijloace de exprimare mai contemporane.
Zidul în arhitectura romanică, spre deosebire de cel gotic, are o funcţie esenţială în clădire, de limită precisă de spaţiu şi, mai ales, de suport. El poate să fie lipsit cu desăvârşire de ornament, gol, şi atunci austeritatea lui concordă cu sentimentul dureros şi aspru al creştinismului din acea vreme; altă dată însă primeşte slabe ornamente: ciubuce, arcade simple, bande oarbe, firizi, cum am văzut şi în arta preromanică. Coloanele şi stâlpii suferă şi ei sculpturi mai simple sau mai bogate, după împrejurări.
Uşebti (Ushabtis) este o figurină funerară egipteană realizată în ceară, lemn, piatră, faianţă sau, cel mai adesea, în lut ars şi smălţuit, de mici dimensiuni, a cărei funcţie, descrisă în Cartea Morţilor, era, iniţial, de a exprima, ca imagine substitutivă a defunctului, certitudinea existenţei lui dincolo de moarte. Rolul acestei figurine era însă, cum reiese din unele inscripţii mai explicite, şi acela de a ajuta defunctul să îndeplinească muncile cerute de zei, imaginea figurată îmbogăţindu-se cu unelte şi accesorii funcţionale. Numărul figurinelor de tip uşebti plasate în morminte ajunge să fie de ordinul sutelor. Uşebti reprezenta o mumie şi semăna cu defunctul, având schiţate sumar o serie de trăsături caracteristice. Calitatea statuilor este mediocră la origine, dar devine remarcabilă în epoca Imperiului de Mijloc.
Necazul cu germanii nu este că ei trag cu obuze, ci că le gravează pe acestea cu citate din Kant. (Karl Kraus) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
