Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.
Abordând în tematica mărcilor poștale o temă de interes public cu privire la o alimentație echilibrată, Romfilatelia materializează un nou proiect dedicat unui stil de viață sănătos în universul sărbătorilor tradiționale, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale “Trăiește sănătos! Tradiții românești”. Începând cu ziua de vineri, 18 aprilie 2014, emisiunea de mărci poștale poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Virginia Frances Sterrett (1900-1931), artistă şi ilustratoare americană, a primit prima sa comandă la vârsta de 19 ani (la scurt timp după ce a fost diagnosticată cu tuberculoză) din partea editurii “The Penn Publishing Company” pentru a ilustra “Vechi basme franceze” (1920) - o colecţie de lucrări din secolul al XIX-lea care aparţinea autoarei franceze Contesa de Ségur (Sophie Fedorovna Rostopchine). Continuare…
Accademia di Romania şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român prezintă la Roma, pe 15 aprilie 2014, de la ora 18:00, un film documentar cu ocazia obiceiurilor pascale dedicat ouălor încondeiate, simboluri ancestrale ale tradiţiei comune pentru toţi creştinii. Rodica Marinescu (referent ştiinţific la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti) va ţine o prelegere, cu ocazia obiceiurilor pascale, în cadrul cursurilor de limba română, organizate de Accademia di Romania in Roma.
