21.04.2014
Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
18.04.2014
Şcoala de la Naumburg reprezintă un curent stilistic al sculpturii goticului timpuriu german din secolul al XIII-lea, denumit după operele de vârf (de la Naumburg) ale personalităţii principale, de geniu, a acestei şcoli. Ivit pe şantierele unor catedrale din nordul Franţei, unde lucraseră numeroşi meşteri germani (la Noyon, Amiens, Metz, cu reliefuri şi fragmente de sculpturi care îi sunt atribuite), curentul poate fi urmărit - deocamdată fără o cronologie convingătoare şi fără o certă delimitare a lucrărilor aşa-zisului “Meşter de la Naumburg” de cele ale ajutoarelor sale şi de cele ulterioare sau “de şcoală” - de-a latul întregii Germanii a vremii (de la Mainz până la Meissen). Operele considerate certe sunt: “Judecata de apoi”, fragmente de relief, Mainz, Muzeul Domului; “Sf. Martin şi cerşetorul”, relief, Biserica din Bassenheim; lucrările din Domul de la Naumberg executate cu mai mulţi colaboratori (”Patimile”, reliefuri şi grupul statuar “Răstignirea”, la lectoriul de vest al navei principale; cele 12 statui în picioare, între care “Ekkerhard” şi “Uta”, din corul cititorilor - corul fiind rezervat, de regulă, sfinţilor! - toate după 1249, aproximativ). Meşterul de la Naumberg este una dintre personalităţile de excepţie ale sculpturii medievale europene şi ale artei germane din toate timpurile. Figurile sale expresive, de un efect dramatic, monumental, lasă impresia unei vivacităţi, a unei apropieri de realitate, de natura şi psihicul omului, surprinzătoare pentru acel veac. Influenţa şi posteritatea Şcolii de la Naumburg este decelabilă, într-un lung şir de lucrări, până în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
15.04.2014
Virginia Frances Sterrett (1900-1931), artistă şi ilustratoare americană, a primit prima sa comandă la vârsta de 19 ani (la scurt timp după ce a fost diagnosticată cu tuberculoză) din partea editurii “The Penn Publishing Company” pentru a ilustra “Vechi basme franceze” (1920) - o colecţie de lucrări din secolul al XIX-lea care aparţinea autoarei franceze Contesa de Ségur (Sophie Fedorovna Rostopchine).
Continuare…
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Artisti
Comenteaza!
4.04.2014
Institutul Cultural Român din Berlin susţine prezenţa artiştilor români la prima ediţie a târgului de artă Kölner Liste. Galeria 418 Contemporary Art, singura galerie din România care a fost selectată să participe la acest târg de artă, prezintă lucrări ale artiştilor Anca Bodea, Ştefan Radu Creţu şi Cristian Răduţă.
Evenimentul are loc în perioada 10-13 aprilie 2014, în paralel cu desfăşurarea târgului de artă Art Cologne. Kölner Liste, care a preluat formatul de succes al târgului de artă Berliner Liste, ajuns deja la a 11-a ediţie, se lansează ca un forum pentru arta contemporană tânără cu un mare potenţial de interes în rândul colecţionarilor. Acest târg de artă are un rol important în descoperirea unor artişti tineri valoroşi, oferindu-le acestora o şansă deosebită de afirmare. Kölner Liste beneficiază de un spaţiu expoziţional modern, punând la dispoziţia galeriilor participante o clădire industrială care reprezintă o locaţie ideală pentru o astfel de manifestare.
Continuare…
Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri
Comenteaza!
14.03.2014
În perioada 19 martie - 15 aprilie 2014, la Centrul Claca din București (Strada Tǎbǎcarilor nr. 7) se desfăşoară un atelier de cercetare, organizat de membrii platformei ArtLeaks, împreunǎ cu invitați speciali.
Atelierul are formatul unei cercetări colective (reunind teorie, culturǎ vizualǎ și dans/performance) asupra antropocentrismului, artei animaliere, dar și asupra taxidermiei și muzeului ca instituții culturalǎ în contextul din România, punând în discuție rolul lor în societate. Legat de rolul artei și instituțiilor culturale în domeniul socio-politic, se vor aborda de asemenea urgențe precum precarizarea vieții culturale, ”împăierea” artiștilor, ştergerea istoriei şi neutralizarea culturii, transformarea instituțiilor culturale şi de artǎ în cabinete de curiozitǎți cu animale exotice pentru un public pasiv, şi rolul lor în spǎlarea imaginii statului și/sau a corporațiilor.
Continuare…
Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri
Comenteaza!
