Programele pentru publicul adult organizate de Muzeul Naţional de Artă al României în luna aprilie 2009 vor avea loc în Galeria de Artă Europeană și se intitulează “Incursiuni în secolul luminilor”. Cele trei întâlniri vor avea ca subiect secolul al XVIII-lea în cultura europeană, cu referire mai ales la reverberațiile stilului rococo, dar și la simplitatea neoclasicismului, la Marele Turneu (Grand Tour) sau la modificarea relațiilor și producției artistice europene.
Arta adevăraţilor “primitivi” - fetişurile canibalilor, măştile triburilor sălbatice - a fascinat o întreagă generaţie de artişti care căuta să iasă din impasul unde ajunsese arta occidentală. Operele artiştilor africani nu vizau nici “frumuseţea ideală”, nici “fidelitatea faţă de natură” - teme asociate artei occidentale -, ci aveau exact ceea ce arta occidentală pierduse în lunga sa căutare: intensitatea expresiei, claritatea structurii, simplitatea tehnică.
În expresionism, caricatura capătă cu totul alte valenţe, pentru că artistul este nevoit să deformeze trăsăturile subiectului pentru a reuşi să exprime ideea pe care şi-a făcut-o despre el, însă fără ironie, ci având la bază cu totul alte sentimente: iubire, admiraţie sau teamă. E un adevăr simplu că emoţiile influenţează felul în care vedem lucrurile, iar Sheila Graber, în prezentarea animată de mai jos, foloseşte ca element cheie “Strigătul” lui Munch pentru a-l evidenţia (această lucrare a artistului norvegian, capodoperă a expresionismului, exprimă modul în care toate senzaţiile, toate percepţiile se schimbă sub influenţa unei emoţii bruşte).
Jan von Holleben, născut în 1977 la Koln, este un fotograf german profesionist, foarte apreciat şi onorat cu mai multe premii. Unul dintre proiectele care l-au făcut cunoscut este “Dreams of flying”, o bogată serie de fotografii despre visele copilăriei. Cu o inedită perspectivă aplatizată, acestea umplu de încântare inimile tuturor celor care nu au uitat copilăria. Fiecare imagine are o poveste, cu simplitatea jocului de copil, dar cu complexitatea căilor ascunse ale sufletului către regăsirea inocenţei.
Sony anunţă lansarea celui mai nou model al gamei de camere foto digitale SLR Alpha. Denumit Sony Alpha 700 (abreviat Sony A700), acest model alătură performanţa şi operarea rapidă unei calităţi la superlativ a imaginii – de la fotografiere până la redarea imaginilor:
• Calitate extraordinară a imaginii cu ajutorul celor mai recente inovaţii de la Sony – senzorul CMOS Exmor de 12.24 megapixeli efectivi şi noul procesor rapid BIONZ cu funcţie de reducere a zgomotului în RAW
• Operare rapidă cu autofocalizare de mare acurateţe în 11 puncte şi fotografiere continuă la 5 cadre/secundă
• Carcasă solidă de magneziu cu garnituri de protecţie împotriva prafului sau umidităţii
• Mod de afişare PhotoTV Full HD pentru redarea pe noile televizoare Sony Bravia
• Ecran LCD de calitate fotografică de 3 inci cu 921 000 de puncte şi vizor luminos cu factor ridicat de mărire
După căderea Imperiului Roman de Apus, partea de răsărit a vechiului imperiu roman şi-a continuat existenţa sub numele de Imperiul Bizantin. Termenul “bizantin” este preluat de la denumirea vechii cetăţi a Bizanţului (astăzi Istanbul), devenită ulterior Constantinopol, după ce împăratul Constantin a mutat acolo capitala imperiului, în secolul al IV-lea. Cultul religios şi artistic al imperiului se concentrează în capitală, la Bizanţ, oraşul în care se va elabora viitoarea artă creştină - arta bizantină.
Împăratul Constantin cel Mare, mozaic, detaliu, Catedrala Sf. Sofia, cca 1000
Eu sunt un om simplu. Obişnuit de simplu. Eu prefer să-l compun pe om, nu să-l descompun. Se înţelege că mai întâi îl cercetez amănunţit, bucăţică cu bucăţică, dar numaidecât îl adun la loc. Sculptorii aleg de la zece bărbaţi sau de la zece femei tot ce e mai bun şi îngrămădesc totul într-o singură statuie. Aşa am tânjit şi eu să fac cu omul viu, cu gândirea şi simţirea lui. Un lucru m-a frământat tot timpul şi nu mă lasă în pace: mama mea aducea pe lume nişte gândăcei neputincioşi – tata cioplea în piatră oameni maturi, care atingeau perfecţiunea; şi nimeni pe lume nu se interesa de ceea ce se află între aceste două extremităţi: de evoluţia lăuntrică, pornind de la acel gândăcel neputincios şi până la bărbatul matur. Cine va investi în om cunoaşterea, cine-l va învăţa să gândească, cine-l va învăţa să fie cinstit şi-l va conduce spre fericire. Asta am încercat să fac eu. (Socrate) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.