Muzeul Naţional de Artă al României şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti organizează miercuri, 28 mai 2014, de la ora 18:30, vernisajul expoziţiei “De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între 1864-1948″, deschisă la parterul Galeriei Naţionale. Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Publicul poate vizita expoziţia între 29 mai şi 28 septembrie 2014.
Academia Română din Roma inaugurează cea de-a 12-a ediţie a evenimentului “Spazi Aperti” în ziua de 30 mai 2014, începând cu ora 19:30. Evenimentul este o platformă de schimb de experienţă şi dialog între academiile şi institutele culturale internaţionale din Roma, fiind rezultatul eforturilor artiştilor participanţi de a întruni arta contemporană multi-culturală prezentă în manieră unică la Roma. Tema de anul acesta este “What do artists do in Rome?” (”Ce fac artiştii la Roma?”).
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
Sub genericul „De vorbă cu Ştefan Câlţia”, sâmbătă, 26 aprilie 2014, de la ora 17:00, are loc la Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezentarea cărţii „I II III IV V VI VII poveşti cu Ştefan Câlţia”, în ambianţa expunerii lucrării monumentale „Lumea ca teatru” a artistului. Evenimentul îşi propune să instituie un dialog între public şi Ştefan Câlţia, la care participă ca invitat Adrian Papahagi, alături de Matei Câlţia, Alexandra Mihali, curatori ai expoziţiei, şi Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează vineri, 21 martie 2014, de la ora 13:00, vernisajul proiectului „Rondul poeţilor”. Amfitrioni sunt Irina Petraş, preşedinte, Filiala Cluj a USR, şi Călin Stegerean, director, Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
