După ce în 2009 a fost prezentată cu succes la Lisabona şi Praga, expoziţia itinerantă “Culorile avangardei. Arta în România între 1910-1950” ajunge la Roma într-o formulă expoziţională special concepută pentru Cetatea Eternă.
Expoziţia va fi găzduită din 3 septembrie până în 15 octombrie 2011 în cadrul Complexului Expoziţional Vittoriano, aflat în centrul Romei, şi va cuprinde 74 de opere a 24 de artişti români. Operele provin din cele mai importante muzee de artă ale României şi oferă spre vizionare publicului italian şi internaţional din Roma creaţiile marilor artişti ai avangardei româneşti în perioada 1910 - 1950. Continuare…
Revista Epsilon din Grecia a publicat un interviu realizat de Aris Malandrakis cu binecunoscutul caricaturist român Florian Doru Crihană despre noua sa serie, intitulată “Titanic”. Cu acordul publicaţie, reproducem materialul în traducere.
Lorenzo Lotto (1480-1557), posesor al unui talent deosebit de original, a fost uitat prea mult timp de către istoricii de artă. În schimb, a avut parte de succese destul de răsunătoare de-a lungul vieţii. Operele sale s-au născut la Veneţia, în regiunea Marche (la Recanati, Ancona şi Loreto), la Roma şi la Bergamo. Deşi membru al brelei pictorilor veneţieni, poate fi considerat un artist solitar. Călătorea des ca să lucreze acolo unde era invitat de călugării care voiau să îmbogăţească pereţii bisericilor lor, dar şi de către marile familii din nordul Italiei. Pentru acestea din urmă picta, pe lângă tablouri cu tematică religioasă, şi portrete, fiind un mare maestru al acestui gen artistic. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut uitat de lume, în singurătate, între zidurile mănăstirii Santa Casa din Loreto. A fost redescoperit în secolul al XIX-lea, când şi-a recâştigat renumele şi aprecierea pe care le merită.
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, unitate a Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, propune o interesantă incursiune în lumea asiatică prin intermediul expoziţiei temporare „Călătorind prin Altai şi Kamchatka”, vernisată joi, 3 martie 2011, ora 13:00, la sediul instituţiei din Piaţa Mică, nr. 11. Manifestarea se va deschide la ora 12:00 printr-o conferinţă susţinută de autoarea imaginilor, care va prezenta informaţii şi impresii despre locurile şi populaţiile cu care a intrat în contact pe parcursul călătoriei sale în Asia. Fotografiile ce alcătuiesc expoziţia vor putea fi vizionate până la data de 3 aprilie 2011, de marţi până duminică, între orele 9:00-17:00.
În data de 13 decembrie 2010, de la ora 17:00, la Facultatea de Ştiinţe Politice Cluj, sala II/4, de pe Str. G-ral Traian Moşoiu nr. 71, are loc conferinţa domnului Răzvan Ion intitulată “Artă şi revoluţie. De la reprezentare la construcţia de situaţii.”
G.W.F. Hegel a preluat conceptul de situaţie din discursul teatrului de secol XVIII şi l-a introdus în “Prelegeri de estetică” (ţinute pentru prima dată în 1818 în Heidelberg, apoi dezvoltate în Berlin de-a lungul anilor 1820) ca un termen-cheie general, ce poate fi aplicat tuturor formelor de artă. Ce este specific utilizării conceptului de situaţie la Hegel este deschiderea oferită, ce a iniţiat o mişcare cu destul de multă vervă încât situaţia, bazându-se pe calitatea sa de categorie estetică în utilizarea proprie, să poată fi dezvoltată dincolo de Hegel şi dincolo de cadrul esteticii convenţionale. Întrebările pe care Hegel le-a ridicat asupra relaţiei dintre reprezentare şi acţiune au condus la eterogenitatea practicilor artistice concrete în secolul al XX-lea de la reprezentarea situaţiilor prin diverse stadii ale extinderii reprezentării către orgiastic la postulatul construirii situaţiilor. Aceasta implică în primul rând înţelegerea construirii de situaţii ca prezent, ce se desfăşoară şi devine aici şi acum, exact în planul imanentei capitalismului globalizat, în centrul societăţii spectacolului, în mijlocul teritoriului a ceea ce încearcă să detroneze. Continuare…
Când, vorbind despre cărţi, mai spune că din ele înveţi mai mult decât din călătorii şi când îmi dă de înţeles că are o bibliotecă, îmi exprim dorinţa de a o vedea. Mă duc la omul acesta. Mă primeşte într-o casă în care, de la scară, mi se face rău din pricina damfului de marochiu negru în care îi sunt îmbrăcate toate cărţile. Zadarnic îmi ţipă în urechi, ca să mă readucă în fire, că sunt aurite pe cotor, împodobite cu reliefuri de aur şi reprezintă ediţii de lux; zadarnic mi le înşiră, una după alta pe cele mai bune, zadarnic îmi spune că sala e ticsită de ele, cu excepţia câtorva locuri, pictate în aşa fel încât să pară cărţi adevărate, rânduite pe nişte policioare, care amăgesc privirile; zadarnic îmi mai spune că dânsul nu citeşte niciodată şi că nu pune piciorul în încăperea aceasta, dar că va intra în ea numai de hatârul meu; îi mulţumesc pentru bunăvoinţă şi nici eu nu ţin, cum nu ţine nici dânsul, să-i vizitez tăbăcăria pe care o numeşte el bibliotecă. (La Bruyere) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
