În creaţia lui Correggio (Antonio Allegri, 1494-1534) se pot surprinde semne ale influenţei lui Leonardo da Vinci şi Michelangelo, deopotrivă. Încă de la prima operă semnată îi sunt caracteristice simţul ritmului şi capacitatea de reprezentare a corpului omenesc, precum şi prospeţimea cromatică. Tablourile cu subiect mitologic radiază senzualitate şi erotism, în timp ce creaţiilor sale religioase le este specifică atmosfera fină, sentimentală. Correggio a pictat decoraţia bisericii Sf. Ioan Evanghelistul şi a catedralei din Parma. Aceste fresce excepţionale înfăţişează Viziunea Sfântului Ioan în Patmos (1520) şi Înălţarea Fecioarei Maria (1526-1530); picturile, realizate cu o tehnică picturală iluzionistă, se constituie un pod între Andrea Mantegna şi arta Barocului. Creaţia lui Correggio serveşte ca inspiraţie multor artişti - de la reprezentanţii manierismului până la realiştii francezi.
Muzeul Naţional de Artă al României organizează vineri, 11 iunie 2010, de la ora 11:00, un program special pentru elevii de la Şcoala pentru Deficienţi de Vedere din Bucureşti. Acesta face parte din proiectul de responsabilitate socială “Arta uneşte sufletele fără discriminare”, desfăşurat de KFC România, pentru a atrage atenţia asupra copiilor cu deficienţe de vedere, copii cu un important potenţial intelectual, dar adesea neglijaţi şi marginalizaţi de către societate.
Programele pentru familii organizate de Muzeul Naţional de Artă al României în luna martie 2010 se intitulează “Cherchez la femme…” şi îşi propun să prezinte copiilor de toate vârstele cât mai multe ipostaze inedite ale feminităţii: femeia-muză, femeia-ideal de frumuseţe, femeia-regină, femeia-suflet al căminului, femeia-copil etc.
Joi, 1 octombrie 2009, orele 18:00, Muzeul Naţional de Artă al României, în colaborare cu Fundaţia B&M Theocharakis din Atena şi Galeria Naţională de Artă din Sofia, organizează vernisajul expoziţiei “Ipostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria, Grecia, România, 1910-1940″. Vernisajul are loc în prezenţa domnului Christos Carras, director al Fundaţiei Basil & Marina Theocharakis pentru Arte şi Muzică din Atena, a domnului Boris Danailov, director general al Galeriei Naţionale de Artă din Sofia, a doamnei Roxana Theodorescu, director general al MNAR, precum şi a Excelenţelor Sale domnul Georgios Poukamissas, Ambasadorul Republicii Elene în România şi domnul Vladimir Radomirski, Ambasadorul Bulgariei în România.
Zidul în arhitectura romanică, spre deosebire de cel gotic, are o funcţie esenţială în clădire, de limită precisă de spaţiu şi, mai ales, de suport. El poate să fie lipsit cu desăvârşire de ornament, gol, şi atunci austeritatea lui concordă cu sentimentul dureros şi aspru al creştinismului din acea vreme; altă dată însă primeşte slabe ornamente: ciubuce, arcade simple, bande oarbe, firizi, cum am văzut şi în arta preromanică. Coloanele şi stâlpii suferă şi ei sculpturi mai simple sau mai bogate, după împrejurări.
