Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează duminică, 1 iunie 2014, de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei „Film Poster Is Not Dead. Afişe de film realizate de studenţi ai universităţilor de artă din România şi Cehia”, organizată în parteneriat cu Centrul Ceh Bucureşti, Terry Posters și Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. Expoziţia prezintă 42 de afişe realizate de artişti şi designeri ai universităţilor de artă din Cehia şi România, şi poate fi vizitată până la data de 29 iunie 2014.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 14 noiembrie 2012 – 13 ianuarie 2013 expoziţia „Greutăţi inerte” a artistului Ciprian Mureşan, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români în spaţiul internaţional, cu participări în expoziţii la Bienala de la Veneţia, MOMA San Francisco, Tate Modern Londra, Műcsarnok Budapesta, Bienala tinerilor artişti de la Moscova, Paris, Milano etc. Vernisaj are loc miercuri, 14 noiembrie 2012, de la ora 18:00.
Muzeul Naţional de Artă al României organizează vineri, 11 iunie 2010, de la ora 11:00, un program special pentru elevii de la Şcoala pentru Deficienţi de Vedere din Bucureşti. Acesta face parte din proiectul de responsabilitate socială “Arta uneşte sufletele fără discriminare”, desfăşurat de KFC România, pentru a atrage atenţia asupra copiilor cu deficienţe de vedere, copii cu un important potenţial intelectual, dar adesea neglijaţi şi marginalizaţi de către societate.
Proporţia este un raport dimensional între un întreg şi părţile sale sau între diversele părţi care compun un întreg. Prin observaţii, măsurători şi comparaţii, proporţiile au fost codificate. cele mai cunoscute canoane aparţin lui Polyclet, Lysip, Vitruviu şi Leonardo da Vinci, aflaţi în căutarea unei ideale “formule matematice a frumosului”.
La fel ca şi poezia sa, pictura lui William Blake, unul dintre principalii reprezentanţi ai artei engleze, este vizionară şi profund mistică, bazată pe propria sa mitologie simbolistă. Fie că unii dintre contemporanii săi l-au considerat pur şi simplu nebun sau un excentric inofensiv, fie că alţii au crezut în geniul lui, Blake a fost primul artist după Renaştere care s-a revoltat deschis împotriva canoanelor tradiţionale. Era atât de cufundat în viziunile lui, încât refuza să deseneze după natură, încrezându-se numai în privirea lui interioară. La fel ca artiştii din Evul Mediu, Blake nu era deloc preocupat de o reprezentare exactă, figurile provenite din visurile sale fiind atât de încărcate de sensuri, încât problema corectitudinii desenului i se părea irelevantă. În “Crearea lumii”, Creatorul nu este cel din textele biblice, ci un geniu imaginat de artist, numit Urizen. Şi pentru că Blake considera această lume rea, Urizen era conceput ca un geniu al răului - de unde şi caracterul de coşmar al acestei viziuni, unde compasul cu care bătrânul măsoară globul pământesc străluceşte ca un fulger într-o noapte în care s-a dezlănţuit furtuna…
Comandat de Tate Gallery, cu ocazia expoziţiei dedicată în 1977 lui William Blake, filmul animat realizat de Sheila Graber urmăreşte călătoria “Poetului” din Rai în Iad şi înapoi, arătând că “Energia este o eternă desfătare şi orice creăm sau distrugem este aceeaşi energie”.
