Galeria de Arta

SenzArt

Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociația Amicii MNAC și Fundația Orange România prezintă “SenzArt”, o expoziție de instalații multimedia interactive: MEM-NON, Martin-Emilian Balint; SIMTE PULSAȚIA!, Cătălin Crețu; POESIA DOMESTICA, Matthias Neumann în colaborare cu Cristina David; FluO, Paul Popescu. Proiectul “SenzArt”, inițiat de Fundația Orange România, este dedicat persoanelor cu dizabilități de văz și auz şi doreşte să familiarizeze publicul larg cu posibilităţile artei contemporane de a comunica şi înlesni comunicarea mesajelor sale, la diferite niveluri de percepţie şi prin intermediul unui vocabular senzorial variat.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Noaptea Albă a Galeriilor 2014

Noaptea Albă a Galeriilor - NAG#8 se desfăşoară vineri, 23 mai 2014. Anul acesta sunt mai multe premiere, ce vor stârni interesul iubitorilor de artă.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri
Comenteaza!

Creativitatea şi psihopatologia

În cadrul programului „Lecţie deschisă” Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează joi, 15 mai, 2014, de la ora 18:00, la conferinţa cu titlul “Creativitatea şi psihopatologia” susţinută de prof. univ. dr. Doina Cozman, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

Conferinţa îşi propune să pună în discuție relația controversată dintre creativitate și psihopatologie în lumina ultimelor cercetări din domeniu. Intrarea este liberă.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!

Un ceas pentru… grafică

Goethe-Institut Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă al României organizează sâmbătă, 10 mai 2014, de la ora 11:30, o nouă vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia “Otto Dix – O lume în ruine. Grafică 1920-1924″, deschisă în Sălile Kretzulescu ale MNAR. Prezentarea este susţinută de Simona Dumitriu, curator în cadrul grupului independent Platforma, în colaborare cu Arnold Schlachter, artist vizual şi colaborator al Goethe-Institut Bucureşti.

 
Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Nazareeni

Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!