Muzeul Naţional de Artă al României organizează joi, 6 decembrie 2012, de la ora 18:30. vernisajul expoziţiei-eveniment “Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”, organizată de Secţia de Artă Veche Românească (curatori: Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu). Expoziţia poate fi vizitată în perioada 7 decembrie 2012 – 26 mai 2013.
Cândva se putea câştiga la Olimpiadă o medalie pentru o lucrare artistică, plecând acasă cu un suvenir valoros atârnat de gât pentru sculptura ce reprezenta un luptător grec sau pentru pictura ce înfăţişa o acuarelă cu echipajele de canotori care vâsleau în zori de zi.
Pierre de Coubertin, fondatorul CIO, a visat să îmbine arta cu sportul şi astfel, la ediţiile dintre 1912 şi 1948, artiştii au primit medalii de aur, argint şi bronz la categoriile arhitectură, pictură, sculptură, literatură şi muzică. Lucrărilor li se cerea „să releve o relaţie clară cu conceptul olimpic”.
Artiştilor profesionişti li se interzicea să participe la competiţie, aşa că cei mai cunoscuţi câştigători sunt arhitectul american Charles Downing Lay şi litograful Joseph Webster Golinkin. Detaliile legate de aceste competiţii au fost date uitării de-a lungul timpului din lipsa de atenţie cu care a fost tratată secţiunea artistică a Jocurilor Olimpice.
Continuare…
Luni, 7 martie 2011, de la ora 18:00, la Muzeul Ţăranului Român (Sala Foaier) are loc vernisajul expoziţiei de pictură şi lansarea albumului “Gheorghe I. Anghel”, apărut la Editura Institutului Cultural Român. La eveniment vor lua cuvântul Cristian Velescu și Ruxandra Demetrescu. Expoziţia va fi deschisă până pe 14 martie 2011.
Gheorghe I. Anghel, născut în 1938 la Cluj-Napoca, a absolvit Institutul de Arte Plastice „N.Grigorescu” din Bucureşti, la clasa de pictură a profesorului Ion Marşic. De timpuriu, artistul a luat lecţii de desen cu Lola Shmiererer Roth, elevă a lui Lovis Korinth la München şi a lui Derrain la Paris. Doctor în arte vizuale, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Fundaţiei Taylor din Paris. În anul 2003 a fost distins cu Ordinul „Meritul cultural“ în grad de mare ofiţer. Este autorul romanului „Vara cu serile lungi”, publicat în 2006, şi al unui volum de poezie, apărut în 2008. A expus lucrări de pictură şi ceramică, precum şi obiecte, în numeroase expoziţii organizate în ţară şi în străinatate.
Continuare…
Este un termen care vine din grecescul sklivono şi reprezintă operaţia ce constă în frecarea unei suprafeţe cu ajutorul unui instrument, în scopuri diverse. În frescă, sclivisirea se face cu o mistrie şi urmăreşte spargerea crustei proaspăt formate (sau în curs de formare) pe suprafaţa stratului umed de intonaco, pentru a facilita migrarea spre suprafaţă a apei de var; ca urmare, datorită procesului de carbonatare, pigmenţii se fixează mai temeinic. În aurire, sclivisirea foiţei de aur sau de argint se face cu unelte speciale (piatra de lustruit, dintele), în scopul obţinerii unei străluciri aparte a foiţei aplicate pe poliment.
Mondrian considera că jazz-ul şi dansul sunt genuri excepţional de neoplastice. De altfel, din anul 1929, Mondrian îşi numeşte tablourile fox-trot. Folosindu-se de o melodie Boogie-Woogie, Sheila Graber realizează o animaţie care prezintă într-o manieră destinsă şi amuzantă evoluţia picturii lui Piet Mondrian spre neoplasticism, plecând de la lucrările “Copacul roşu” (1908), “Copacul argintiu” (1912) şi “Măr în floare” (1912), care scutură succesiv influenţele fovismului, neoimpresionismului şi cubismului din opera sa de până atunci, şi terminând - trecând printr-o serie de variaţiuni geometrice şi cromatice - cu pictura “Broadway Boogie-Woogie” (1942-43), în care culorile fundamentale, îmbinate în pătrate, pulsează de ritm şi cadenţă.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
