Galeria de Arta

arta pentru tine

  3.12.2012

Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului

Muzeul Naţional de Artă al României organizează joi, 6 decembrie 2012, de la ora 18:30. vernisajul expoziţiei-eveniment “Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”, organizată de Secţia de Artă Veche Românească (curatori: Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu). Expoziţia poate fi vizitată în perioada 7 decembrie 2012 – 26 mai 2013.

Expoziţia reuneşte, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) - personaj istoric definitoriu pentru cultura românească.

Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii, restaurare coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887.

Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.

Avem astfel ocazia să redescoperim, la aproape jumătate de mileniu de la crearea sa, acest preţios tezaur de artă veche românească, mărturie a gustului artistic care a guvernat evoluţia picturii medievale în Ţara Românească.

Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numără: portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat şi arhiereu, Ioan Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi militari.

Alături de fresce sunt expuse şi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul Episcopia Curtea de Argeş realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preţioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării.

Produsele multimedia integrate expoziţiei facilitează comunicarea şi receptarea de către public a concluziilor cercetării fragmentelor de frescă de la Mănăstirea Argeşului. Astfel, în expoziţie vor rula un film de prezentare a intervenţiilor de restaurare şi reconstituirea virtuală 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor.

Un touchscreen cu o aplicaţie interactivă permite accesul la desenele şi schiţele realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Argeş în 1860, reunite în Albumul naţional, care copiază tablourile votive din interiorul bisericii şi imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare. Materialele multimedia sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu).

Expoziţia beneficiază de o scenografie specială, inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere. Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în 1879, este emblematică pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecţi Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă şi Cosmin Pavel).

Muzeul Naţional de Artă al României mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie a României, care a împrumutat două fresce, şi Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care a împrumutat planuri, relevee şi fotografii din perioada restaurării Mănăstirii Argeşului.

Domniţa Roxanda

Arhanghelul Mihail
 

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Pictura, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2019 GaleriaDeArta.com