Pietro Longhi (1702-1785) este unul dintre cei mai renumiţi pictori veneţieni din secolul al XVIII-lea. Opera sa cuprinde descrieri picturale ale tuturor straturilor societăţii veneţiene contemporane, pe care le prezintă de la o oarecare distanţă, cu o anumită doză de ironie şi satiră. El ştie că prin cotloanele marilor palate, în spatele tarabelor din pieţe sau în cercul cartoforilor se nasc nenumărate intrigi. Cu masca pe faţă, pictorul se învârte prin labirintul oraşului, după care, în liniştea atelierului său, transpune pe pânză personajele care-i populează visele. Rezultatul introspecţiilor sale sunt tablourile intimiste de mici dimensiuni, pictate după natură cu măiestria specifică miniaturiştilor.
Joi, 25 iunie 2009, de la ora 19:00, Atelier 35 organizează vernisajul expoziţiei „Translation Experiment” de Nadine Arbeiter, o artistă din Dusseldorf, Germania, care se află într-o rezidenţă în România, în cadrul programului „Mogodorf” schimb de artişti dintre Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia şi Kulturamt Duesseldor).
Principalele realizări ale artei romanice aparţin arhitecturii, din care fac parte monumentele apărute în apusul şi centrul Europei, în secolul XI şi în prima jumătate a secolului XII, construite din piatră şi acoperite cu bolţi tot din piatră. Denumirea este convenţională, marcând deosebirea dintre noul mod de construcţie, în piatră, şi monumentele ridicate înainte de secolul XI, care, chiar dacă erau din piatră, aveau de obicei acoperişul susţinut de o osatură de lemn (şarpantă). În această etapă s-au construit atât castele, dar mai ales biserici şi mănăstiri.
Miercuri, 24 septembrie 2008, de la ora 19:00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti va avea loc avanpremiera scurtmetrajelor “Megatron” (regia: Marian Crişan), “Joi” (regia: Hadrian Marcu) şi “Bricostory” (regia: Andreea Păduraru). Seara de film va avea loc în prezenţa celor trei regizori.
Grigorescu, românul de la Barbizon, îmi era cunoscut datorită luminii noi aduse în pictura noastră şi nenumăratelor “Care cu boi” care l-au împins spre manierism. Îl mai recunoşteam prin ţărăncile tinere şi proaspete ca dimineţile de vară, prin câteva nalbe, crengi de măr înflorit, un roşior călare, “Atacul de la Smârdan” sau “Fetiţa cu băsmăluţă roşie”.
