Ultima transhumanţă
În perioada 23 februarie - 18 martie 2012, artistul vizual Dragoş Lumpan prezintă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Oaspeţi, expoziţia de fotografie a proiectului “Ultima transhumanţă”. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui proiect artistic, etnografic şi sociologic ce a durat 5 ani şi însumează călătorii de peste 40.000 km în 6 ţări: România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia. Vernisajul are loc joi, 23 februarie, de la ora 18:00.
Dragoş Lumpan mărturiseşte: „Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul… Am aflat ca unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, Ultima transhumanţă. Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.”
Şi adaugă: „După ce am umblat 5 ani şi am mers în 6 ţări - suficient cât să înconjor pământul - am aflat un lucru care tot timpul a fost şi este aici: noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea.”
Volumul de materiale adunate este covârşitor: 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.
Până acum, expoziţia a fost expusă în Marea Britanie, Austria, Germania, Franţa, Turcia şi Spania. După Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia fotografică va fi prezentată în primăvară, în Italia. Pasul următor va fi lansarea filmului documentar, în 2012.
Proiectul s-a bucurat de largă apreciere europeană şi naţională:
„Lumea pare a fi mereu în grabă, cu o viteză tot mai frenetică. Avem mai puţin timp pentru noi şi cei din jur; mai puţin timp să ne gândim la ceea ce contează cu adevărat. Există însă o portiţă. Oamenii care îşi organizează viaţa după legile pământului reprezintă o resursă umană preţioasă şi acesta este unul dintre nenumăratele motive pentru care fotografiile lui Dragoş Lumpan sunt valoroase. El ştie că nu poate schimba nimic, dar pur şi simplu atrăgând atenţia asupra fenomenului el contribuie de fapt la supravieţuirea acestui mod de viaţă” - Caroline Juler, artist vizual, autoarea ghidului „Romania” – National Geographic.
„Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie” – Martin Hochleitner, director al Landesgalerie Linz, profesor la University of Applied Arts în Viena.
„Imaginile surprinse de Dragoş Lumpan oferă o dimensiune vizuală ce arheologic poate fi, de multe ori, doar vag intuită” – Tiberiu Vasilescu, istoric, arheolog, lector universitar.
„Proiectul este impresionant şi sunt sigură că din perspectiva antropologiei sociale şi culturale poate să fie un reper european” - Aneta Bogdan, Chartered Marketer, Managing Partner Brandient.
„Dragoş Lumpan este unul dintre ultimii martori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” – Răzvan Exarhu, jurnalist.
