9.06.2014
Pop-art, ca orice mişcare artistică, a avut un caracter de reacţie faţă de o situaţie anterioară. În cazul pop-artei, reacţia a fost concepută contra abstracţionismului, care era responsabil de dispariţia obiectului. Adepţii acestei mişcări, iniţiate în anii ‘50 de englezi şi îmbrăţişate cu ardoare de americani, s-au definit prin reabilitarea obiectului. Dar nu orice fel de obiect şi nu introdus oricum. În S.U.A. de plildă, unde cultul obiectului de serie şi reclama publicitară au triumfat ca nicăieri altundeva, iar filmul, ambalajele, benzile desenate acaparează în bună parte spaţiul vizibil, Pop-arta s-a integrat firesc în ambianţa cotidiană ca un element de continuitate în prelungirea realului. În esenţă, acest tip de artă constă în desprinderea din ambianţa sa firească a unui obiect sau a unei părţi dintr-un obiect (dintr-o maşină, ansamblu etc.) şi expunerea lor ca lucrări de artă nonfuncţionale. De remarcat că arta pop n-a apărut pe un teren gol - fusese anticipată cu decenii de fenomene ca ready-made (renumitul obiect “gata făcut” al lui Marcel Duchamp).
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
26.05.2014
Muzeul Naţional de Artă al României şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti organizează miercuri, 28 mai 2014, de la ora 18:30, vernisajul expoziţiei “De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între 1864-1948″, deschisă la parterul Galeriei Naţionale. Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Publicul poate vizita expoziţia între 29 mai şi 28 septembrie 2014.
Continuare…
Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Pictura, Muzee, Sculptura, Expozitii
Comenteaza!
2.05.2014
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
29.04.2014
Ivan Yakovlevich Bilibin (16 august 1876 - 7 februarie 1942) a fost un ilustrator şi scenograf al secolului al XX-lea care a luat parte la “Mir iskusstva” şi şi-a adus contribuţia la baletele ruse. De-a lungul carierei sale a fost în permanenţă influenţat de folclorul slav. Ivan Bilibin s-a născut într-o suburbuie a Sankt Petersburgului şi a studiat în 1989 la Şcoala de Artă “Anton Ažbe” din Munchen, apoi sub îndrumarea artistică a lui Ilia Repin la Sankt Petersburg. Între 1902 - 1904, Bilibin a călătorit în nordul Rusiei fiind fascinat de arhitectura veche din lemn şi de folclorul rus. Şi-a publicat descoperirile în 1904 în monografia “Arta populară a nordului Rusiei”. Stampele tradiţionale japoneze au fost o altă sursă artistică care i-a influenţat lucrările. Bilibin şi-a dobândit recunoaşterea în 1899, când a dat publicării ilustraţiile sale pentru basmele ruse. În timpul Revoluţiei Ruse din 1905 a desenat benzi desenate cu teme revoluţionare. În 1909 a realizat costumele şi decorurile pentru premiera operei “Pasărea de foc” a lui Rimski-Korsakov. După scurte opriri în Cairo şi Alexandria, s-a stabilit la Paris în 1925 unde a decorat biserici ortodoxe şi reşedinţe private. Tânjea de dorul pământului natal şi după ce, în 1936, a decorat ambasada Rusiei, s-a întors în Rusia Sovietică. Până în 1941 a susţinut conferinţe la Academia Sovietică de Arte. Bilibin a murit în timpul asediului Leningradului.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Artisti
Comenteaza!
22.04.2014
Jean-Michel Folon (1 martie 1934 - 20 octombrie 2005) a fost un artist, ilustrator, pictor şi sculptor belgian. Folon s-a născut la Uccle, o suburbie a oraşului Bruxelles, unde a studiat arhitectura la Institutul Saint-Luc. În 1955 s-a stabilit în locuinţa unui grădinar de la periferia Parisului. Timp de cinci ani a desenat în continuu în toate momentele zilei. În 1985 s-a mutat la Monaco unde a lucrat într-un atelier mare înconjurat de numeroşi artişti.
Continuare…
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Artisti
Comenteaza!
