Galeria de Arta

Şcoala de la Naumburg

Şcoala de la Naumburg reprezintă un curent stilistic al sculpturii goticului timpuriu german din secolul al XIII-lea, denumit după operele de vârf (de la Naumburg) ale personalităţii principale, de geniu, a acestei şcoli. Ivit pe şantierele unor catedrale din nordul Franţei, unde lucraseră numeroşi meşteri germani (la Noyon, Amiens, Metz, cu reliefuri şi fragmente de sculpturi care îi sunt atribuite), curentul poate fi urmărit - deocamdată fără o cronologie convingătoare şi fără o certă delimitare a lucrărilor aşa-zisului “Meşter de la Naumburg” de cele ale ajutoarelor sale şi de cele ulterioare sau “de şcoală” - de-a latul întregii Germanii a vremii (de la Mainz până la Meissen). Operele considerate certe sunt: “Judecata de apoi”, fragmente de relief, Mainz, Muzeul Domului; “Sf. Martin şi cerşetorul”, relief, Biserica din Bassenheim; lucrările din Domul de la Naumberg executate cu mai mulţi colaboratori (”Patimile”, reliefuri şi grupul statuar “Răstignirea”, la lectoriul de vest al navei principale; cele 12 statui în picioare, între care “Ekkerhard” şi “Uta”, din corul cititorilor - corul fiind rezervat, de regulă, sfinţilor! - toate după 1249, aproximativ). Meşterul de la Naumberg este una dintre personalităţile de excepţie ale sculpturii medievale europene şi ale artei germane din toate timpurile. Figurile sale expresive, de un efect dramatic, monumental, lasă impresia unei vivacităţi, a unei apropieri de realitate, de natura şi psihicul omului, surprinzătoare pentru acel veac. Influenţa şi posteritatea Şcolii de la Naumburg este decelabilă, într-un lung şir de lucrări, până în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!

Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României organizează miercuri, 21 decembrie 2011, de la ora 18:00, vernisajul expoziţiei “Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României”. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 22 decembrie 2011 – 25 martie 2012.

Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative, realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Dracula - voievod şi vampir

Muzeul Naţional de Artă al României, Kunsthistorisches Museum Viena şi Schloss Ambras invită publicul în perioada 9 iulie - 10 octombrie 2010 la expoziţia “Dracula – voievod şi vampir”.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Atelier de încondeiat ouă

Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, în colaborare cu Centrul Arhidiecezan de Diagnoză şi Cercetare Catehumenală, Omiletică şi în Pedagogia şi Metodologia Religiei - Mitropolit „Andrei Şaguna”, Asociaţia Ortodoxă pentru o Lume Nouă şi Minisatul “Sfântul Andrei” din Braşov, organizează ateliere de încondeiat ouă.

În Joia mare, din Săptămâna Patimilor, gospodinele “scriu” ouăle cu cele mai frumoase semene şi culori pentru a fi “jertfite” după Sfinţirea din Noaptea de Înviere. Datina străveche devine astăzi o artă, ce se poate învăţa şi într-un atelier… Lucrate cu iscusinţă şi migală, ouăle încondeiate îmbină motive arhaice – soarele, spicul, coarnele berbecului, fierul plugului, furca, frunza cu creştinescul simbol al crucii.

Doritorii sunt aşteptaţi alături de elevii de la Şcoala cu clasele I-VIII „Regina Maria” şi de la Liceul de Artă, vineri, 26 martie 2010, orele 17:00-19:00 la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” şi sâmbătă, 27 martie 2010, ora 10:30-15:30 în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber, sala de conferinţe, poarta 1).

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Lectii, Stiri
Comenteaza!

Sculptura romanică

Zidul în arhitectura romanică, spre deosebire de cel gotic, are o funcţie esenţială în clădire, de limită precisă de spaţiu şi, mai ales, de suport. El poate să fie lipsit cu desăvârşire de ornament, gol, şi atunci austeritatea lui concordă cu sentimentul dureros şi aspru al creştinismului din acea vreme; altă dată însă primeşte slabe ornamente: ciubuce, arcade simple, bande oarbe, firizi, cum am văzut şi în arta preromanică. Coloanele şi stâlpii suferă şi ei sculpturi mai simple sau mai bogate, după împrejurări.

Continuare…

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Articole, Sculptura
Comenteaza!