stampaj
Stampajul este procedeul tehnic al imprimării pe hârtie a imaginii gravate în adâncime prin săparea cu dăltiţa în placa de metal (sau cu alte instrumente adecvate) a desenului, formându-se astfel şanţurile în care pătrunde cerneala.
Stampajul este procedeul tehnic al imprimării pe hârtie a imaginii gravate în adâncime prin săparea cu dăltiţa în placa de metal (sau cu alte instrumente adecvate) a desenului, formându-se astfel şanţurile în care pătrunde cerneala.
Margaret Mercier şi Vincent Warren dansează, în viziunea cinematografică a lui Norman McLaren
În perioada 16-27 iunie 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA prin Centrul ASTRA pentru Patrimoniu. Departamentul de Conservare-Restaurare, organizează prima ediţie a Workshopului de restaurare icoane pe sticlă, ce reuneşte alături de specialiştii muzeului-gazdă, invitaţi din Londra, Republica Moldova şi studenţi din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” – Sibiu. Workshopul coordonat de dr. Alina Geanina Ionescu se desfăşoară la Centrul ASTRA pentru Patrimoniu, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Pădurea Dumbrava, nr. 16-20, Poarta III.
Orfism este denumirea unui curent din arta modernă, care se înrudeşte îndeaproape cu cubismul, preconizând ca şi acesta descompunerea formei în elemente geometrice, reasamblate mai mult sau mai puţin arbitrar. Spre deosebire de cubişti, promotorii orfismului - Robert Delaunay şi Sonia Delaunay-Terk - adoptă un regim cromatic mai bogat, mai suplu, investind culorile, ca şi acordurile dintre ele, cu funcţii specifice sunetelor, tabloul constituindu-se, în viziunea orfiştilor, ca un echivalent al compoziţiei muzicale. Unii dintre adepţii acestui curent au folosit, pentru a-l desemna, termenii simultaneism şi sincronism. Cel care a folosit pentru prima oară termenul de orfism a fost Apollinaire, în 1913, Delaunay însuşi folosind pentru a-şi desemna metoda sintagma “pictură pură”. Printre cei care au practicat în variante proprii şi în unităţi de timp variabile orfismul pot fi menţionaţi Chagall, Van Dongen, Picabia, Leger, Morgan Russell ş.a.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociația Amicii MNAC și Fundația Orange România prezintă “SenzArt”, o expoziție de instalații multimedia interactive: MEM-NON, Martin-Emilian Balint; SIMTE PULSAȚIA!, Cătălin Crețu; POESIA DOMESTICA, Matthias Neumann în colaborare cu Cristina David; FluO, Paul Popescu. Proiectul “SenzArt”, inițiat de Fundația Orange România, este dedicat persoanelor cu dizabilități de văz și auz şi doreşte să familiarizeze publicul larg cu posibilităţile artei contemporane de a comunica şi înlesni comunicarea mesajelor sale, la diferite niveluri de percepţie şi prin intermediul unui vocabular senzorial variat.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.