Institutul Cultural Român de la Stockholm găzduiește în perioada 21 aprilie – 11 mai 2012 prima expoziție personală a artistului ilustrator Tudor Banuș în Suedia. Sub titlul “Delir controlat” vor fi expuse lucrări din diferite perioade de lucru ale artistului de origine română stabilit la Paris: desene originale și litografii, precum și publicații a căror ilustrație a fost realizată de acesta. Cu o stilistică amintind de Bosch, Escher sau Dali, universul descris de Tudor Banuș este într-adevar unul al delirului controlat, deschizând lumi paradisiac-infernale în care apar recurent motivul Creatorului, al cărții și al timpului.
Hieronymus Bosch (cca 1453-1516) s-a născut după epoca pictorilor flamanzi primitivi, dominată de personalitatea lui Jan van Eyck, şi a murit în momentul în care a început epoca de aur a picturii în Ţările de Jos. Contemporan cu Memling şi Durer, Bosch lucrează exclusiv pe pământul său natal, la Brabant, creând o pictură originală şi fermecătoare, nemaiîntâlnită în arta europeană de până atunci. Au curs tone de cerneală pentru a analiza lumea fantastică şi misterioasă a lui Bosch. Pentru unii este un alienat mintal şi un stricat, pentru alţii un predicator genial, un pictor care s-a inspirat din galeria de monştrii ai Evului Mediu, din imaginarul colectiv flamand şi din arta ilustratorilor. Cercetările contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reuşesc să dezvăluie, totuşi, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch este omul asfinţitului Evului Mediu, în picturile sale sintetizând credinţele şi fantasmele populare ale epocii pentru a putea reda angoasa vremii: groaza de infern. Folosind colecţia iconografică existentă deja, el inventează noi creaturi. Forţa de creaţie a artistului este dominată de pasiunea moralizatoare. Poate că Bosch a fost cel mai mare predicator al tuturor timpurilor…
Miercuri, 11 august 2010, de la ora 17:30, la Galeria de artă „Constantin Piliuţă” (Calea Victoriei 208, Bucureşti), are loc vernisajul expozţiei colective „De semne de nud”, o nouă temă propusă de managerul galeriei - Mihai Precup.
Zidul în arhitectura romanică, spre deosebire de cel gotic, are o funcţie esenţială în clădire, de limită precisă de spaţiu şi, mai ales, de suport. El poate să fie lipsit cu desăvârşire de ornament, gol, şi atunci austeritatea lui concordă cu sentimentul dureros şi aspru al creştinismului din acea vreme; altă dată însă primeşte slabe ornamente: ciubuce, arcade simple, bande oarbe, firizi, cum am văzut şi în arta preromanică. Coloanele şi stâlpii suferă şi ei sculpturi mai simple sau mai bogate, după împrejurări.
Sâmbătă, 10 ianuarie 2009, de la ora 17:00, la sediul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul unei expoziţii a regretatului Marcel Chirnoagă (1930-2008). Curatorul expoziţiei este arhitectul italian Salvatore Scilipoti.
Institutul a fost onorat să îl numere pe marele creator român, de-a lungul timpului, printre prietenii şi colaboratorii săi de prestigiu şi, totodată, să găzduiască în mai multe rânduri opere şi expoziţii din impresionanta sa creaţie. Continuare…
Există pictori care fac o pată galbenă din soare, dar mai există şi cei care cu îndemânare şi gândire fac un soare dintr-o pată galbenă. (Pablo Picasso) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
