În perioada 27 mai – 30 iunie 2011, ceainăria librăriei Cărtureşti din Iulius Mall, Cluj-Napoca, capătă nişte culori de poveste fermecată. E vorba despre expoziţia de ilustraţie de carte a Mariei Surducan, intitulată “Repovestind copilăria”. Lucrările artistei au puterea de-a te transporta într-un alt timp şi spaţiu, din care te întorci inevitabil înseninat. Vernisajul are loc vineri, 27 mai 2011, de la ora 19:00. Iar cei mici pot participa în 1 iunie, de la ora 11:00, la un atelier de desene pe asfalt condus de ilustratoare.
Echipa Artboutique şi Muzeul Naţional Brukenthal vă invită la cea de-a doua ediţie a expoziţiei cu vânzare „Artboutique“, un eveniment special creat, încă de la prima ediţie, pentru admiratorii şi creatorii de obiecte confecţionate manual. Expoziţia se deschide vineri, 30 aprilie 2010, ora 09:00, în Casa Albastră - Sala Multimedia – a Muzeului Naţional Brukenthal (Piaţa Mare, nr. 5, Sibiu) şi adună aproximativ 30 de meşteri dibaci, mici şi mari, gata să întâmpine toate gusturile vizitatorilor.
Pierre Bonnard îşi începe cariera ca membru al grupului Nabis, dar, după zece ani, porneşte pe propriul său drum, departe de inovaţiile moderniste. În primele tablouri ale sale se observă ifluenţa operei lui Gaugain, însă foarte repede se lasă fermecat de gravurile japoneze, care-i permit să descopere compoziţii până atunci inexistente în Occident, acordând totodată atenţie supremaţiei liniei în raport cu desenul, precum şi rolului arabescului şi al motivelor decorative. După această perioadă, Bonnard se apropie de impresionism cu “un entuziasm nou şi senzaţia descoperirii a ceva nou, cu sentimentul de eliberare” - după cum singur mărturiseşte. Bonnard nu s-a străduit niciodată să se depărteze de realitate. El pictează mereu aceleaşi teme tradiţionale, care reprezintă sursa lui de inspiraţie - scene de familie, nuduri, peisaje. Preaslăvind neîncetat culoarea şi lumina, pictorul francez a creat una dintre cele mai sensibile şi mai sincere opere ale secolului XX.
Când o doamnă din Anglia a ajuns pentru prima oară la Luvru, nu ştia la ce să se uite mai întâi. A trecut dintr-o sală în alta, de la o lucrare la alta, din ce în ce mai fermecată de ceea ce vedea. Până când s-a oprit în faţa unei imagini, a privit îndelung şi a izbucnit:
- Cum puteţi pune o lucrare atât de urâtă într-un muzeu aşa de frumos? Este oribilă, este cel mai urât portret pe care l-am văzut vreodată, vă face de râs muzeul!
Paznicul s-a apropiat şi i-a spus:
- Pardon, Madame, dar aceasta nu este o pictură, este o oglindă…
N-am văzut până acum nicio pictură naivă care să nu-mi fi plăcut. Întotdeauna mă simt fermecată de forta ei simplificatoare, de aerul de poveste cu tâlc, pe care-l respiram cu nesaţ, în copilărie, dintre paginile ilustrate ale cărţilor. Pictura naivă îmi dezvăluie o lume fericită, în care toate lucrurile se apropie unele de celelalte şi trăiesc într-o armonie inocentă a culorilor şi a formelor. Şi cum o lume simplă nu poate fi complicat de făcut, Bruce Gordon demonstrează acest lucru cu multă bucurie.
Michelangelo ni se relevă a fi acela care a mers mai departe, pe calea sculpturii Helenismului. Aţi putea, însă, să staţi, să vă odihniţi, măcar o noapte, alături de capodopera sa, Moise? (Constantin Brâncuşi) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
