În librăriile din toată ţara a apărut un fascinant volum semnat de Will Gompertz, “O istorie a artei moderne. Tot ce trebuie să ştiţi despre ultimii 150 de ani“, publicat de Editura Polirom, în traducerea Danielei Magiaru. Istoria lui Will Gompertz acoperă curentele şi marii artişti de la preimpresionism până în prezent, fără să recurgă la jargonul istoricilor de artă, chiar şi atunci când în joc sunt tehnicile utilizate sau subiectele abordate. Nu lipsesc contextele mai largi în care trebuie plasaţi artiştii şi operele lor, detaliile biografice şi întreaga anecdotică ce le însoţeşte.
Zeama de usturoi este un mordant utilizat în secolele trecute pentru aplicarea foiţei de aur. Este un suc obţinut prin pisarea în piuliţă a usturoiului mare, curăţat, recoltat vara, strecurat şi apoi expus la soare, pentru îngroşare. Se considera mai bună o zeamă mai veche. În unele erminii româneşti se vorbeşte despre un mic adaos de gumă arabică şi de zahăr candel, care îi sporeau adezivitatea. Era folosită pentru aurirea panourilor, a sidefului, a hârtiei şi, în cazuri mai deosebite, a unor pereţi interiori situaţi în zone lipsite de umiditate. Pentru utilizare, se subţia cu puţin amoniac, se aplica peste suprafaţa respectivă, se lăsa puţin la zvântat, după care se aplica foiţa - curăţindu-se apoi cu “lăbuţa de iepure”; după uscare şi după o încălzire uşoară a zonei aurite, urma, uneori, vernisarea. Deşi s-a folosit destul de mult, zeama de usturoi este un mordant organic inferior, întrucât din cauza umezelii îşi măreşte volumul, produce mucegaiuri şi desprinderi. În erminii mai este denumită ilinocopie sau linocopie (după grecescul linocopia).
Muzeul Naţional de Artă al României organizează miercuri, 21 iulie 2013, de la ora 18:30, vernisajul expoziţiei de gravură japoneză “Imagini ale lumii trecătoare: Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de Utagawa Kuniyoshi”. Curatorul expoziţiei este doamna Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală. Expoziţia, care poate fi vizitată în perioada 1 august – 20 octombrie 2013, face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Secţia de Artă Orientală îşi propune să valorifice patrimoniul de gravură japoneză al muzeului, destul de puţin cunoscut publicului.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează în perioada 27 aprilie – 13 mai 2012, la Sala Foaier, expoziţia de fotografie Bisericile Muzeului Ţăranului. Expoziţia conţine imagini mai puţin cunoscute ale celor şase biserici din lemn care se află în custodia Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Katherine Linn Sage (25 iunie 1898 - 8 ianuarie 1963), cunoscută drept Kay Sage, a fost o pictoriţă şi poetă americană suprarealistă. S-a născut la Albany (New York) fiind a şasea fiică a unei familii prospere ce aparţinea clasei de mijloc, părinţii ei fiind Henry Manning Sage şi Annie Wheeler Ward. Mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o călătorind prin Europa împreună cu mama ei, un spirit liber, ale cărei resurse materiale îi permiteau să-şi mai domolească setea nepotolită pentru plimbări.
Muzica lui Beethoven este ceva deosebit de tot restul muzicii. Sunetele lui se întregesc unele pe altele printr-o acustică ideală. Fiecare ton are scăpărarea unei scântei, arhitectura e limpede şi îndrăzneaţă. Orchestra e tratată ca o paletă de pictor; de câte ori ascult muzică de Beethoven îmi spun că este zadarnic să mai compui după el. Îmi vine însă în minte privighetoarea, care nu cântă ca să întreacă melodiile cântate înaintea ei, ci ca să satisfacă o lege eternă: aceea de a preamări pe limba ei stelele şi infinitul. Acestei legi trebuie să i ne supunem şi noi, cu toţii. (Dimitrie Cuclin) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
