Vasistas este un termen corupt din expresia germană Was ist das? (Ce este aceasta?) care semnifică o mică fereastră practicată în batantul unei uşi (uneori şi în câmpul mare al uni ferestre sau într-un ochi al său), permiţând observarea a ceea ce se petrece în exterior sau o aerisire continuă.
Asociaţia Colors organizează prima ediţie a Festivalului Internaţional de Desene Animate, care are loc la Braşov, în perioada 4-7 iulie 2012. Intrarea la festival este liberă.
Voluntarii Asociaţiei Colors au ales pentru eveniment desene animate reprezentative din ţări precum Polonia, Spania, Turcia, Cehia, Franţa, Belgia, Estonia, Letonia, Japonia, Elveţia, Rusia, Scoţia, SUA, Ungaria, Australia, Marea Britanie, Italia, Germania şi România, vizionarea desenelor făcându-se între orele 10:13 şi 15:18, la Centrul de Activităţi Colors din str. Mircea cel Bătrân nr. 4.
Continuare…
Miercuri, 2 mai 2012, începând cu ora 18:00, are loc în Sala de Conferinţe a Accademia di Romania prezentarea catalogului de artă “Nina Batalli (1913-1993). Una pittrice tra Romania e Italia” (”Nina Batalli (1913-1993). O pictoriţă între România şi Italia”). Autoarea acestei noutăţi editoriale este Claudia Zaccagnini, introducerea fiind semnată de prof. Gheorghe Carageani. Catalogul a fost publicat recent de către prestigioasa editură Pacini (Pisa), cu suportul financiar al Institutului Cultural Român de la Bucureşti.
În cadrul prezentării vor lua cuvântul prof. Gheorghe Carageani, prof. Dario Evola (Accademia di Belle Arti, Roma), Claudia Zaccagnini (critic de artă), Patrizia Pacini (Pacini Editore).
Continuare…
Leonor Fini (30 august 1908 — 18 ianuarie 1996) a fost o pictoriţă argentiniană suprarealistă. S-a născut în Buenos Aires dintr-o mamă italiancă şi un tată argentinian. Mama l-a părăsit pe tată înainte ca Leonor să se nască. Şi-a dus copilul la ea acasă în Italia, la Trieste, unde Leonor a fost deghizată în băiat de câte ori părăsea locuinţa ca să nu fie răpită de tatăl ei.
Secreterul este o mobilă anterioară biroului, cu funcţie de dulap-cabinet (cu compartimente pentru hârtii, documente etc), a cărui uşă, deschisă pe orizontală, devine masă de scris, fixându-se în această poziţie cu ajutorul a două stinghii care se trag în afară şi pe care se sprijină. Utilizat de oamenii de cultură din Renaştere, era format din două corpuri suprapuse, cuprinzând multe uşi şi sertare (de exemplu, spaniolul vargueño). În secolul XVIII, în stilul Ludovic XV, secreterul are placa rabatabilă fie în pantă (în “spinare de măgar”), fie în cilindru, iar la varianta feminină, “bonheur du jour”, numai jumătate din placă este rabatabilă, formând masă de scris.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
