Muzeul Naţional de Artă al României organizează miercuri, 7 noiembrie 2012, de la ora 18:00, conferinţa “Mitul naţional în România marginală. Adeziuni, împrumuturi şi delimitări în arta din Basarabia (1887-1930)”, susţinută de Igor Mocanu în cadrul expoziţiei “Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830-1930)“. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Cândva se putea câştiga la Olimpiadă o medalie pentru o lucrare artistică, plecând acasă cu un suvenir valoros atârnat de gât pentru sculptura ce reprezenta un luptător grec sau pentru pictura ce înfăţişa o acuarelă cu echipajele de canotori care vâsleau în zori de zi.
Pierre de Coubertin, fondatorul CIO, a visat să îmbine arta cu sportul şi astfel, la ediţiile dintre 1912 şi 1948, artiştii au primit medalii de aur, argint şi bronz la categoriile arhitectură, pictură, sculptură, literatură şi muzică. Lucrărilor li se cerea „să releve o relaţie clară cu conceptul olimpic”.
Artiştilor profesionişti li se interzicea să participe la competiţie, aşa că cei mai cunoscuţi câştigători sunt arhitectul american Charles Downing Lay şi litograful Joseph Webster Golinkin. Detaliile legate de aceste competiţii au fost date uitării de-a lungul timpului din lipsa de atenţie cu care a fost tratată secţiunea artistică a Jocurilor Olimpice. Continuare…
Din 15 iunie până în 15 septembrie 2012, Muzeul de Artă Modernă din Viena abordează prin ampla expoziţie “Reflecting Fashion – Art and Fashion since Modernism” poziţia modei în artă din 1900 şi până azi (trecând prin modernismul vienez, suprarealism, pop-art). Institutul Cultural Român din Viena a sprijinit poziţia articulată de Daniel Knorr în cadrul expoziţiei curatoriate de Susanne Neuburger, care include, printre altele, lucrări de Giacomo Balla, Joseph Beuys, Yayoi Kusama, Cindy Sherman, Regina Möller, Mai-Thu Perret, Florian Pumhösl, Nedko Solakov.
Daniel Knorr recreează îmbrăcămintea cuplului regal Marie Antoinette – Louis XVI şi expune figurile celor doi pe „eşafodajul” a două sperietori. Lucrarea lui Knorr articulează „materializarea” unei percepţii subiective a istoriei, concentrându-se asupra momentului momentului în care feudalismul a fost evacuat de Revoluţia Franceză, fundamentul primei structuri democratice din Europa. Este momentul naşterii „egalităţii” drept categorie absolută a democraţiei, dar şi a „gustului” (”Goût”) drept un instrument democratic, accesibil tuturor cetăţenilor. În 1860 “gustul înalt” era definit de “Haute Couture” şi era însoţit de apariţia primelor case de modă pariziene. Lucrarea vizitează reprezentarea potrivit căreia Haute Couture anunţă un reviriment feudalist şi stimulează segregarea socială. Continuare…
Miercuri, 2 mai 2012, începând cu ora 18:00, are loc în Sala de Conferinţe a Accademia di Romania prezentarea catalogului de artă “Nina Batalli (1913-1993). Una pittrice tra Romania e Italia” (”Nina Batalli (1913-1993). O pictoriţă între România şi Italia”). Autoarea acestei noutăţi editoriale este Claudia Zaccagnini, introducerea fiind semnată de prof. Gheorghe Carageani. Catalogul a fost publicat recent de către prestigioasa editură Pacini (Pisa), cu suportul financiar al Institutului Cultural Român de la Bucureşti.
În cadrul prezentării vor lua cuvântul prof. Gheorghe Carageani, prof. Dario Evola (Accademia di Belle Arti, Roma), Claudia Zaccagnini (critic de artă), Patrizia Pacini (Pacini Editore). Continuare…
Roberto Antonio Sebastián Matta Echaurren (11 noiembrie 1911 - 23 noiembrie 2002 în Civitavecchia, Italia), cunoscut de obicei drept Matta, a fost unul dintre cei mai buni pictori din Chile, Franţa şi America şi o figură proeminentă a artei secolului al XX-lea. S-a născut la Santiago şi iniţial a studiat arhitectura la “Pontificia Universidad Católica de Chile” din Santiago, însă a fost dezamăgit de ocupaţia sa şi a plecat la Paris în 1933. În călătoriile sale a cunoscut artişti precum René Magritte, Salvador Dalí, André Breton şi Le Corbusier.
