Galeria de Arta

Nazareeni

Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!

Wood&Wool

În contextul desfăşurării în capitala Suediei a Stockholm Design Week - unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din Europa, Institutul Cultural Român de la Stockholm aduce în atenţia publicului principalele tendințe de evoluție în designul de produs din România, prin vernisarea expoziţiei “Wood&Wool” pe data de 6 februarie 2014. Expoziţia, realizată de Romanian Design Week în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Stockholm şi cu sprijinul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, reunește lucrările a 23 de designeri români şi poate fi vizitată la sediul institutului până pe data de 8 martie 2014.

“Wood&Wool” a țesut o poveste despre materialele tradiționale în designul românesc contemporan, pornind de la interesul tinerilor designeri români pentru meșteșug și predilecţia acestora pentru materialele naturale. Conceptul și designul expoziției sunt semnate de arhitectul Attila Kim. Pentru a sublinia dialogul permanent dintre arta meşteşugărească și designul contemporan, expoziția prezintă și obiecte tradiționale puse la dispoziţie de Muzeul Național al Țăranului Român. De asemenea, expoziția va include și o secțiune specială dedicată obiectelor din ceramică și porțelan.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Expozitii
Comenteaza!

zeamă de usturoi

Zeama de usturoi este un mordant utilizat în secolele trecute pentru aplicarea foiţei de aur. Este un suc obţinut prin pisarea în piuliţă a usturoiului mare, curăţat, recoltat vara, strecurat şi apoi expus la soare, pentru îngroşare. Se considera mai bună o zeamă mai veche. În unele erminii româneşti se vorbeşte despre un mic adaos de gumă arabică şi de zahăr candel, care îi sporeau adezivitatea. Era folosită pentru aurirea panourilor, a sidefului, a hârtiei şi, în cazuri mai deosebite, a unor pereţi interiori situaţi în zone lipsite de umiditate. Pentru utilizare, se subţia cu puţin amoniac, se aplica peste suprafaţa respectivă, se lăsa puţin la zvântat, după care se aplica foiţa - curăţindu-se apoi cu “lăbuţa de iepure”; după uscare şi după o încălzire uşoară a zonei aurite, urma, uneori, vernisarea. Deşi s-a folosit destul de mult, zeama de usturoi este un mordant organic inferior, întrucât din cauza umezelii îşi măreşte volumul, produce mucegaiuri şi desprinderi. În erminii mai este denumită ilinocopie sau linocopie (după grecescul linocopia).

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Pictura, Dictionar
Comenteaza!

Resturi şi rosturi

Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Asociaţia Renascendis organizează joi, 12 decembrie 2013, de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei „Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună”, care are loc la sediul muzeului, sala Laolaltă (expunerea permanentă, etajul I).

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Pădurea de cenuşă

Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează joi, 14 noiembrie 2013, de la ora 18:00, vernisajul expoziţiei de pictură „Pădurea de cenuşă” a artistului şi profesorului Ioan Sbârciu. Organizată în cadrul programului „Artişti de marcă ai Clujului”, având caracteristicile unui adevărat eveniment prin amploare şi elementele de noutate pe care le propune, expoziţia poate fi vizitată până în data de 15 decembrie 2013.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!