Hieronymus Bosch (circa 1450 - 9 august 9 1516) a fost un pictor olandez care a activat în secolele al XV-lea şi al XVI-lea. Multe dintre lucrările sale ilustrează păcatul şi căderile spirituale ale omului. Bosch a folosit imagini ale demonilor, animale pe jumătate oameni şi maşinării pentru a evoca frica şi confuzia portretizând răul din oameni. Picturile sale abundă în figuri simbolice şi elemente iconografice complexe, extrem de originale, pline de imaginaţie, unele dintre ele fiind obscure pentru acele vremuri.
Asociaţia Volum Art lansează un apel de proiecte pentru programul “Spaţiu expandat”, proiectul “Migrare şi reaşezare”. 8 lucrări de artă contemporană vor fi amplasate în Parcul Kiseleff din Bucureşti timp de 2 luni (8 septembrie -31 octombrie 2011).
Artiştii sunt invitaţi să se implice în remodelarea spatiului urban şi să realizeze sculpturi, instalaţii, sculpturi-obiect etc, plecând de la tema “Migrare şi reaşezare”. Tema propusă aduce în discuţie doi termeni ce pot defini lumea contemporană. Termenii trebuie percepuţi într-un înteles mai larg, ce vizează atât deplasarea fizică cât şi mobilitatea culturală şi schimbul liber de informaţii. Continuare…
Numele autorului unei opere, desenat, pictat, imprimat sau incizat în materialul specific al respectivei opere, cu scopul de a-i atesta autenticitatea, poartă numele de semnătură. Istoria semnăturii începe din antichitate, apărând, de exemplu, pe unele camee antice. În Evul Mediu apar extrem de rar, în sculptură, şi ceva mai frecvent în pictura de manuscris şi în tablouri. Începând cu secolul XV, artiştii îşi semnează, uneori, picturile şi desenele, dar aproape niciodată operele murale; apar semnături cu deosebire în operele provenite din nordul Europei, marcate fie prin iniţialele artistului, fie prin transcrierea numelui în limba latină, însoţite de inscripţii ca ca F. sau fecit, P. sau pinxit şi uneori anul execuţiei lucrării. Treptat, semnarea operei devine un obicei curent, semnătura fiind constituită, de obicei, din numele patronimic al autorului, uneori, şi de prenume sau simple iniţiale. Deşi există artişti - îndeosebi pictori - care îşi fructifică ornamental sau cromatic semnătura, iar alţii o neglijează sau nu o consideră indispensabilă, prin prezenţa şi caracterul profund personal ea rămâne pentru colecţionar şi cercetător unul din mijloacele principale de autentificare a operei. Continuare…
Miercuri, 17 februarie 2010, de la ora 19:00, are loc în Sala de Expoziţii a Accademia di Romania din Roma inaugurarea expoziţiei “Natura arhitectura” a artiştilor Jana şi Gheorghe Andreescu de la Muzeul de Artă din Galaţi.
La o primă abordare relaţia dintre aceşti doi termeni - natură şi arhitectură - pare antagonică: ”natura” poate să desemneze o zonă a supremei libertăţi şi a imprevizibilului misterios, atrăgător dar şi declanşator de catastrofe adesea fatale omului. “Arhitectura” este, dimpotrivă, o creaţie a minţii şi a priceperii omeneşti, presupunând ordine, geometrie, rigoare … liniştire. Arhitectura poate deveni, aşadar, opusul naturii ce poate fi îmblânzită de proiectele umane, dar scapă mereu tendinţei ordonatoare a omului. Continuare…
