22.10.2008
Pânza de boltă este specifică arhitecturii gotice şi desemnează fiecare dintre suprafeţele sferice construite pe nervurile care alcătuiesc osatura unei bolţi şi delimitate de acestea.
Caracterul lor funcţional este evident în goticul timpuriu şi matur, în cel târziu - împreună cu întregul sistem de nervuri - ele dobândind un rol preponderent decorativ.
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Dictionar, Arhitectura
Comenteaza!
20.10.2008
În artă, ritmul este o desfăşurare gradată, în cadenţe simetrice sau asimetrice, a elementelor care alcătuiesc ansamblul operei de artă. Elementele sunt dispuse în succesiuni regulate sau neregulate, alternativ sau prin reluări inedite, divers direcţionate, creând “rime plastice”.
Continuare…
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
16.09.2008
Stalactitele reprezintă un motiv ornamental arab, folosit în decoraţia otomană, constând în realizarea unui relief cioplit în piatră sau modelat în stuc, cu faţete rectangulare unite în unghiuri ascuţite plasate frontal, aranjate în benzi suspendate în retragere succesivă, ce amintesc fenomenele carstice. Ele formează frize sau, cel mai adesea, grupaje triunghiulare în zona trompelor de colţ sau deasupra portalurilor marilor moschei şi mihraburilor.
Moschee din Egipt, portal cu motiv decorativ sub formă de stalactite
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Dictionar, Arhitectura
Comenteaza!
9.09.2008
Timpanul este un element de arhitectură, mai exact, spaţiul cuprins între cornişă şi cele două planuri înclinate care formează frontonul. Acest spaţiu poate fi decorat cu scene în relief sau nu.

Muzeul de Artă din Philadelphia, timpan
Continuare…
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Dictionar, Arhitectura
Comenteaza!
28.08.2008
Trompe l’oeil reprezintă o manieră de a picta în care obiectele sunt prezentate atât de minuţios, încât creează iluzia realităţii lor imediate (”îţi vine să le apuci cu mâna”). Numele procedeului înseamnă “înşeală ochiul”. Efectul este acelaşi, fie că sunt privite de la distanţă, fie de aproape, autorul recurgând adesea la efecte de lumină, la detalii înşelătoare, cum sunt picăturile de rouă sau insectele aşezate pe o petală de floare etc. Avem de-a face cu o pseudoartă, cu un procedeu “capcană” bazat pe abilitate şi efect, care reproduce servil natura şi nu are nimic de-a face cu arta autentică. Maniera trompe l’oeil poate fi justificată doar în cazuri rare, cum sunt dioramele, anumite reclame etc.
Andrea Mantegna, “Oculus”, frescă
Continuare…
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Pictura, Dictionar
Comenteaza!