Sabur (din limba turcă) este răşina aromată, folosită rar, preparată din aloe. Întrucât conţine un colorant galben, Leonardo da Vinci recomandă, în Tratatul său, folosirea saburului frecat cu ulei sau apă. Erminiile bizantine, unde este denumit sarisampri (cu variantele sarisabri, sarisabru), îl pomenesc ca util, asociat cu sandaracul, pentru obţinerea unui verni galben, cu care puteau fi “aurite” suprafeţele poleite cu foiţe de argint.
În grafică, pensa este un instrument compus din două lame de oţel, prinse la un capăt, libere la celălalt, care prinde ceara sau altă substanţă de pe suprafaţa plăcii de gravat şi permite manevrarea ei.
Sandarac (lat. sandaraca) este o gumă-răşină care se extrage dintr-o specie de tuia (collitris quadrivalvis) originară din Asia şi America (varietatea numită “in lacrimis” este răşina cea mai bună). Colorată în gălbui, are un miros slab, un gust uşor amărui, iar prin casare apare sticloasă şi transparentă. Se dizolvă complet, la rece, în alcool şi parţial în esenţă de terebentină. Din sandarac se prepară verniuri socotite sub nivelul celor obţinute din mastic şi damar. În erminii apare ca gumisandaracţe (sau sandaraţe), sandaracă, cu varianta saraîndraca, zandarac etc.
Pietrarul (cioplitorul) este un lucrător specializat în cioplirea materialelor dure, cum ar fi piatra şi marmura. Pietrarul execută şi copii ale altor lucrări originale create de artiştii sculptori. Pentru transpunerea exactă a modelului (turnat în iopsos) foloseşte metoda cu trei compase sau aparatul de punctat.
Pleurantul (cuvânt provenit din franceză) este personajul din compoziţiile sculptate, mai rar pictate, din gotic sau din Renaşterea timpurie, îmbrăcat în veşminte de doliu, care, împreună cu alte personaje similare, susţine o lespede funerară, de obicei cu gisant, sau face parte dintr-o procesiune funerară.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
