Tenta este caracteristica (proprietatea) de bază, definitorie pentru orice culoare - alături de luminozitate şi saturaţie -, care exprimă chiar numele culorii respective: roşu, oranj, galben, verde etc. Tenta este produsă de anumite radiaţii luminoase, măsurabile în lungimi de undă, care variază de la o culoare la alta. Dacă o suprafaţă ne apare colorată în roşu, de exemplu, acea suprafaţă a absorbit radiaţiile care corespund celorlalte şase culori ale spectrului şi reflectă doar radiaţia cu lungimea de undă corespunzătoare roşului - măsurând între aproximativ 650-800 milimicroni; lungimea de undă apare astfel ca factorul definitoriu pentru natura şi calitatea unei culori. De obicei, suprafeţele obiectelor reflectă mai rar benzi înguste şi precis delimitate din spectru, astfel încât ochiul nostru nu percepe tente absolut pure, ci tonuri afectate de culorile alăturate, cu care s-au interferat: verdele, de pildă, devine în aceste cazuri gălbui sau albăstrui etc. În gravură, tenta desemnează suprafeţele unitare plate, în special de griuri şi degradeuri de negru. Tenta plată este pata de culoare distribuită plat, decorativ, fără vibraţie picturală.
Agata Secelean este o artistă polivalentă, care a atras atenţia iubitorilor de frumos pe mai multe planuri. Dorind să o cunoaştem mai bine, i-am solicitat şi a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.
În cadrul programului „Lecţie deschisă – un program de conferinţe dedicate artei” iniţiat de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, reputatul teatrolog George Banu, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, susţine sâmbătă, 4 decembrie 2010, de la ora 17:00, conferinţa cu titlul „Omul care-şi întoarce spatele: o postură polemică - teatru şi pictură”. Folosind un vast material ilustrativ, cu reproduceri ale multor capodopere ale artei univerasale, conferinţa va pune în evidenţă semnificaţiile reprezentărilor din artele plastice şi din teatru ale omului (sintagmă care implică deopotrivă bărbatul şi femeia) văzut din spate.
George Banu spune: „Omul întors cu spatele se impune ca postură corporală concretă, capabilă să conteste frontalitatea şi modul de adresare unanim adoptate, sfârşind prin a afirma astfel o relaţie cu lumea pe care ne invită să o examinăm. Dacă omul fără chip este omul fără nume, el nu este în schimb omul fără acţiune. Fiinţa lui se cristalizează în acţiune.” Continuare…
Reflexia luminii se referă la schimbarea direcţiei radiaţiilor luminoase la suprafaţa ce separă două medii şi reîntoarcerea luminii în mediul din care a venit. Raza de lumină care atinge o suprafaţă creează faţă de o perpendiculară imaginară un unghi de sosire (incidenţă) egal cu unghiul de plecare (reflexie). Fenomenul optic respectiv este esenţial pentru perceperea culorilor. Astfel, un corp opac şi alb reflectă toate razele de lumină care îl ating, în vreme ce un corp opac şi negru, absorbindu-le pe toate, nu mai reflectă niciuna; un corp opac şi colorat, de pildă în roşu, reflectă raza de lumină corespunzătoare lungimii de undă a roşului, absorbind toate celelalte culori ale spectrului. În cazul corpurilor transparente - colorate sau nu - reflexia este nulă.
Colaborarea intimă între artist şi materialele folosite, precum şi pasiunea care uneşte bucuria meseriaşului - cu elanul vizionarului, îl duc pe rând la esenţializare, la forma ideii în sine... Sculptorul trebuie să îşi pună spiritul în armonie cu spiritul materialului. (Constantin Brâncuşi) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
