În perioada 20 -24 iunie 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Future Capital organizează Ziua Universală a Iei, o continuare a proiectului iniţiat de comunitatea social media La Blouse Roumaine în anul 2013, când şase continente, 48 de ţări, 109 localităţi, 143 de evenimente au sărbătorit cu entuziasm ia, transformând-o într-o adevărată stare de spirit, o nemărginită bucurie a contopirii cu natura, a prosperităţii şi a dragostei.
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
Şcoala de la Naumburg reprezintă un curent stilistic al sculpturii goticului timpuriu german din secolul al XIII-lea, denumit după operele de vârf (de la Naumburg) ale personalităţii principale, de geniu, a acestei şcoli. Ivit pe şantierele unor catedrale din nordul Franţei, unde lucraseră numeroşi meşteri germani (la Noyon, Amiens, Metz, cu reliefuri şi fragmente de sculpturi care îi sunt atribuite), curentul poate fi urmărit - deocamdată fără o cronologie convingătoare şi fără o certă delimitare a lucrărilor aşa-zisului “Meşter de la Naumburg” de cele ale ajutoarelor sale şi de cele ulterioare sau “de şcoală” - de-a latul întregii Germanii a vremii (de la Mainz până la Meissen). Operele considerate certe sunt: “Judecata de apoi”, fragmente de relief, Mainz, Muzeul Domului; “Sf. Martin şi cerşetorul”, relief, Biserica din Bassenheim; lucrările din Domul de la Naumberg executate cu mai mulţi colaboratori (”Patimile”, reliefuri şi grupul statuar “Răstignirea”, la lectoriul de vest al navei principale; cele 12 statui în picioare, între care “Ekkerhard” şi “Uta”, din corul cititorilor - corul fiind rezervat, de regulă, sfinţilor! - toate după 1249, aproximativ). Meşterul de la Naumberg este una dintre personalităţile de excepţie ale sculpturii medievale europene şi ale artei germane din toate timpurile. Figurile sale expresive, de un efect dramatic, monumental, lasă impresia unei vivacităţi, a unei apropieri de realitate, de natura şi psihicul omului, surprinzătoare pentru acel veac. Influenţa şi posteritatea Şcolii de la Naumburg este decelabilă, într-un lung şir de lucrări, până în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Muzeul Naţional de Artă al României organizează miercuri, 23 aprilie 2014, de la ora 16:30, o conferinţă cu tema “Giovanni Schiavoni şi Niccolò Livaditti - doi artişti italieni la Iaşi în Epoca Biedermeier” la finalul expoziţiei “Epoca Biedermeier în Ţările Române (1815-1859)“. Mariana Vida, curatorul expoziţiei şi specialist al secţiei de Arte Grafice, va prezenta activitatea acestora la Iaşi şi relaţiie lor cu Gheorghe Asachi, unul dintre marii animatori culturali ai vremii. Se vor face referiri la influenţa indirectă a artei din nordul Italiei asupra mişcării artistice locale şi, totodată, la elementele stilului Biedermeier pe care l-au îmbrăţişat ambii artişti.
Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative Bucureşti, împreună cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca, anunţă deschiderea expoziţiei de tapiserie „Bărbaţi la război”. Evenimentul are loc joi, 27 martie 2014, de la ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 30). Expoziţia poate fi vizitată în perioada 27 martie - 27 aprilie 2014.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
