Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 4 iunie – 6 iulie 2014 o expoziţie de sinteză, definitorie pentru creaţia pictorului Horea Paştina şi semnificativă pentru aportul său de originalitate la configurarea artei româneşti contemporane. Vernisajul are loc miercuri, 4 iunie 2014, de la ora 18:00, şi este urmat de o conferinţă sub genericul „Lecţie deschisă”, susţinută de Horea Paştina şi Oliv Mircea.
De 1 Iunie 2014, Asociaţia Da’ De Ce propune un eveniment altfel, în care se va construi un labirint, dar şi jucării inedite din obiecte la care nu v-aţi fi gândit vreodată că pot fi atât de distractive. Sunt aşteptate la Zeppelin Schule din Bucureşti (strada Icoanei nr. 17 A), între orele 10 şi 17, toate familiile cu copii cu vârsta între 2 şi 10 ani. Accesul este gratuit.
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
Accademia di Romania in Roma în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București organizează Conferința Internațională și Expoziția „Interferențe arhitecturale italo-române”. Expoziția, deschisă în perioada 5-7 mai 2014, se compune din 100 de panouri cu imagini ale celor mai importante edificii ale arhitecturii interbelice italiene și românești și este realizată de prof. dr. arhitect Sorin Vasilescu, în colaborare cu arh. Roland Adrian Kunst și arh. Matei Luca Stoian, cadre didactice la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Manifestările au loc în prezența S.E. Dana-Manuela Constantinescu, Ambasadorul României în Italia.
Muzeul Naţional de Artă al României organizează duminică, 27 aprilie 2014, de la ora 16:30, o conferinţă care marchează finalul expoziţiei “Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR“, deschisă în Rotonda sălii Auditorium. Carmen Tănăsoiu, curatorul expoziţiei şi specialist al secţiei de Artă Veche Românească, va vorbi despre tehnicile în care au fost realizate paftalele. Totodată, se vor descifra simbolurile şi ornamentele acestora, dezvăluind povestea din spatele obiectelor expuse.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
