16.05.2014
În 2014, Noaptea Muzeelor a ajuns la a zecea ediţie, fiind unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg. Peste 150 de muzee şi organizaţii de cultură şi educaţie din 48 de localităţi din România organizează vizite gratuite şi evenimente speciale în noaptea de 17 spre 18 mai. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România coordonează şi în acest an evenimentul la nivel naţional şi organizează circuite muzeale în Bucureşti, Timişoara şi Cluj, în cadrul proiectului „Noaptea Muzeelor 2014: Aceeaşi noapte, scenarii diferite”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Continuare…
Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!
12.05.2014
Rubrica este un termen provenit din latină şi era cunoscută şi folosită în antichitate sub această denumire o varietate de pământ roşu, extrasă din apropierea Romei. Sinonime pentru rubrica sunt rubia sau rubea.
Publicat de Silvia Velea
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
2.05.2014
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!
29.04.2014
Ivan Yakovlevich Bilibin (16 august 1876 - 7 februarie 1942) a fost un ilustrator şi scenograf al secolului al XX-lea care a luat parte la “Mir iskusstva” şi şi-a adus contribuţia la baletele ruse. De-a lungul carierei sale a fost în permanenţă influenţat de folclorul slav. Ivan Bilibin s-a născut într-o suburbuie a Sankt Petersburgului şi a studiat în 1989 la Şcoala de Artă “Anton Ažbe” din Munchen, apoi sub îndrumarea artistică a lui Ilia Repin la Sankt Petersburg. Între 1902 - 1904, Bilibin a călătorit în nordul Rusiei fiind fascinat de arhitectura veche din lemn şi de folclorul rus. Şi-a publicat descoperirile în 1904 în monografia “Arta populară a nordului Rusiei”. Stampele tradiţionale japoneze au fost o altă sursă artistică care i-a influenţat lucrările. Bilibin şi-a dobândit recunoaşterea în 1899, când a dat publicării ilustraţiile sale pentru basmele ruse. În timpul Revoluţiei Ruse din 1905 a desenat benzi desenate cu teme revoluţionare. În 1909 a realizat costumele şi decorurile pentru premiera operei “Pasărea de foc” a lui Rimski-Korsakov. După scurte opriri în Cairo şi Alexandria, s-a stabilit la Paris în 1925 unde a decorat biserici ortodoxe şi reşedinţe private. Tânjea de dorul pământului natal şi după ce, în 1936, a decorat ambasada Rusiei, s-a întors în Rusia Sovietică. Până în 1941 a susţinut conferinţe la Academia Sovietică de Arte. Bilibin a murit în timpul asediului Leningradului.
Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Artisti
Comenteaza!
24.04.2014
Sub genericul „De vorbă cu Ştefan Câlţia”, sâmbătă, 26 aprilie 2014, de la ora 17:00, are loc la Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezentarea cărţii „I II III IV V VI VII poveşti cu Ştefan Câlţia”, în ambianţa expunerii lucrării monumentale „Lumea ca teatru” a artistului. Evenimentul îşi propune să instituie un dialog între public şi Ştefan Câlţia, la care participă ca invitat Adrian Papahagi, alături de Matei Câlţia, Alexandra Mihali, curatori ai expoziţiei, şi Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Continuare…
Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Pictura, Muzee
Comenteaza!
