În perioada 16-27 iunie 2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA prin Centrul ASTRA pentru Patrimoniu. Departamentul de Conservare-Restaurare, organizează prima ediţie a Workshopului de restaurare icoane pe sticlă, ce reuneşte alături de specialiştii muzeului-gazdă, invitaţi din Londra, Republica Moldova şi studenţi din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” – Sibiu. Workshopul coordonat de dr. Alina Geanina Ionescu se desfăşoară la Centrul ASTRA pentru Patrimoniu, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Pădurea Dumbrava, nr. 16-20, Poarta III.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociația Amicii MNAC și Fundația Orange România prezintă “SenzArt”, o expoziție de instalații multimedia interactive: MEM-NON, Martin-Emilian Balint; SIMTE PULSAȚIA!, Cătălin Crețu; POESIA DOMESTICA, Matthias Neumann în colaborare cu Cristina David; FluO, Paul Popescu. Proiectul “SenzArt”, inițiat de Fundația Orange România, este dedicat persoanelor cu dizabilități de văz și auz şi doreşte să familiarizeze publicul larg cu posibilităţile artei contemporane de a comunica şi înlesni comunicarea mesajelor sale, la diferite niveluri de percepţie şi prin intermediul unui vocabular senzorial variat.
În 2014, Noaptea Muzeelor a ajuns la a zecea ediţie, fiind unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg. Peste 150 de muzee şi organizaţii de cultură şi educaţie din 48 de localităţi din România organizează vizite gratuite şi evenimente speciale în noaptea de 17 spre 18 mai. Reţeaua Naţională a Muzeelor din România coordonează şi în acest an evenimentul la nivel naţional şi organizează circuite muzeale în Bucureşti, Timişoara şi Cluj, în cadrul proiectului „Noaptea Muzeelor 2014: Aceeaşi noapte, scenarii diferite”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.
