Muzeul Naţional de Artă al României organizează miercuri, 30 aprilie 2014, în Galeria de Artă Europeană, evenimentul de lansare a produselor multimedia destinate persoanelor cu dizabilităţi de vedere, de auz şi de vorbire, realizate în cadrul proiectului ARTtouch.
Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.
Institutul Cultural Român din Berlin susţine prezenţa artiştilor români la prima ediţie a târgului de artă Kölner Liste. Galeria 418 Contemporary Art, singura galerie din România care a fost selectată să participe la acest târg de artă, prezintă lucrări ale artiştilor Anca Bodea, Ştefan Radu Creţu şi Cristian Răduţă.
Evenimentul are loc în perioada 10-13 aprilie 2014, în paralel cu desfăşurarea târgului de artă Art Cologne. Kölner Liste, care a preluat formatul de succes al târgului de artă Berliner Liste, ajuns deja la a 11-a ediţie, se lansează ca un forum pentru arta contemporană tânără cu un mare potenţial de interes în rândul colecţionarilor. Acest târg de artă are un rol important în descoperirea unor artişti tineri valoroşi, oferindu-le acestora o şansă deosebită de afirmare. Kölner Liste beneficiază de un spaţiu expoziţional modern, punând la dispoziţia galeriilor participante o clădire industrială care reprezintă o locaţie ideală pentru o astfel de manifestare.
Continuare…
În perioada 19 martie - 15 aprilie 2014, la Centrul Claca din București (Strada Tǎbǎcarilor nr. 7) se desfăşoară un atelier de cercetare, organizat de membrii platformei ArtLeaks, împreunǎ cu invitați speciali.
Atelierul are formatul unei cercetări colective (reunind teorie, culturǎ vizualǎ și dans/performance) asupra antropocentrismului, artei animaliere, dar și asupra taxidermiei și muzeului ca instituții culturalǎ în contextul din România, punând în discuție rolul lor în societate. Legat de rolul artei și instituțiilor culturale în domeniul socio-politic, se vor aborda de asemenea urgențe precum precarizarea vieții culturale, ”împăierea” artiștilor, ştergerea istoriei şi neutralizarea culturii, transformarea instituțiilor culturale şi de artǎ în cabinete de curiozitǎți cu animale exotice pentru un public pasiv, şi rolul lor în spǎlarea imaginii statului și/sau a corporațiilor.
Continuare…
Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Bienala Internaţională de Artă de la Göteborg organizează joi 26 septembrie 2013, de la ora 17:30, o dezbatere pe tema iniţiativelor de artă periferice, la care participă artistul Matei Bejenaru (Iaşi) şi curatorul Maria Lind (Stockholm). Discuţia „A trecut timpul bienalelor periferice? Reflecţii despre Bienalei Periferic (1997-2008)” face parte din seria de dezbateri „Perspective noi asupra practicilor curatoriale” din cadrul bienalei şi reprezintă prima colaborare a institutului cu Bienala de la Artă de la Göteborg.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
