Romfilatelia, promotoare a valorilor și personalităților românești, introduce în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase, cea care avea să fie supranumită „Măiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea din Livada cu duzi”, artistă complexă și reprezentativă a culturii muzicale și spiritualității românești, interpretă de geniu, după unii muzicologi, a cântecului neaoș românesc. Începând cu ziua de miercuri, 25 septembrie 2013, emisiunea de mărci poștale “Maria Tănase – 100 de ani de la naștere” poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă în perioada 20 iunie – 30 noiembrie 2012 expoziţia “Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI–XIX”, deschisă în cadrul Galeriei de Artă Europeană, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.
În săptămâna 2-6 aprilie 2012, cu ocazia programului “Şcoala altfel” lansat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dedicat activităţilor educative extracuriculare şi extraşcolare, Muzeul Naţional de Artă al României a fost una din destinaţiile preferate alese de grupurile de elevi şi cadrele didactice, în acest interval înregistrându-se un număr de aproximativ 5.000 de vizitatori, din care majoritatea copii şi tineri.
Italianul Mario Giacomelli (1925-2000) a început să lucreze ca fotograf la începutul anilor ‘50, dezvoltându-şi rapid un stil personal foarte puternic, redând viziuni poetice, de vis, în tuşe alb-negru puternic contrastante. Încă de la început, el a lucrat într-o gamă de teme care reflectă îndeaproape preocupările sale legate de viaţa din comunitatea rurală în care s-a născut. A realizat fotografii abstracte, interpretând cu mult rafinament geometria ogoarelor şi a umbrelor şi luminilor peisajelor. De asemenea, s-a apropiat cu francheţe şi intensitate sufletească de condiţiile cel mai adesea mizerabile de viaţă ale bătrânilor, săracilor şi bolnavilor. Deşi câteodată a lucrat la comandă, în principal pentru compania naţională de televiziune, cele mai bune lucrări ale sale izvorăsc din nevoia de a-şi exorciza obsesiile personale despre decrepitudine şi moarte. Prin urmare, a respins cu putere fotografiile documentare şi a tipărit numai imagini care au revelat experienţa sa, respingându-le pe acelea care păreau să fie “făcute doar de aparat”. În montajul video de mai jos, fotograful a surprins un grup de preoţi care dansează şi se bat cu bulgări de zăpadă.
Ralph Eugene Meatyard (15 mai 1925 - 7 mai 1972) a fost un fotograf american ale cărui lucrări au sfidat cele mai multe dintre convenţiile culturale şi estetice ale timpului său. Lucrările sale au izvorât mai degrabă din frumuseţea ideilor decât din ideile despre frumuseţe. Spre deosebire de alţi fotografi, care au bătut străzile în căutarea Americii şi a adevărului, el a a trăit în această lume într-un mod destul de diferit, explorând experienţele interioare, punând încontinuu, prin fotografiile sale, întrebări tulburătoare despre realităţile noastre emoţionale. “Oglinda” lui Meatyard (cum o numea John Szarkowski) nu a fost narcisistă. Ea a reflectat visele şi spaimele întrebărilor metafizice, nu convingerile personale despre credinţă şi îndoială.
La expoziţia Paris-Moscova, cutremurare în faţa portretului, pictat de Ilia Repin, al lui Remizov tânăr. Când l-am cunoscut, Remizov avea optzeci şi şase de ani; locuia într-un apartament aproape gol, râvnit, pentru fiica ei, de portăreasa care uneltea să-l evacueze, sub pretext că locul e un focar de infecţie, un cuib de şobolani. Iată unde ajunsese omul pe care Pasternak îl socotea drept cel mai mare stilist rus. Contrastul dintre bătrânul hârbuit, jalnic, uitat de toţi şi imaginea tânărului srălucitor pe care o aveam sub ochi mi-a tăiat orice poftă de a mai vizita şi restul expoziţiei. (Emil Cioran) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
