De la arta olăritului la arta gătitului
Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează sâmbătă, 4 iunie 2011, începând cu ora 11:00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, zona Complexului de industrii populare, Polovragi, judeţul Gorj, demonstraţii de măiestrie a pictării vaselor ceramice, dar şi de arta gătitului, susţinute de meşterul Leş Gábor, împreună cu familia sa.
Leş Gábor s-a născut în 1955, la Baia Mare, un centru de olari breslaşi de prestigiu. A devenit elevul Şcolii Populare de Artă în anul 1969, studiind în atelierul lui Bagossy Sándor, unul dintre ultimii olari tradiţionali băimăreni, alături de alţi 50-60 de colegi, parte dintre ei deveniţi, între timp, ceramişti renumiţi. Aici a deprins meşteşugul, cu toate fazele sale tradiţionale, de la săparea şi pregătirea lutului până la arderea vaselor.
După terminarea şcolii, Leş Gábor a lucrat la Cooperativa Ignişul din Baia Mare, iar apoi la Fabrica de Faianţă Faimar. În 1980, a înfiinţat la Baia Sprie secţia de ceramică tradiţională a Cooperativei locale. Bun cunoscător al stilului olarilor din Baia Mare, Baia Sprie, Valea Izei şi Vama, a participat permanent la târgurile meşteşugarilor, organizate de muzeele etnografice din Cluj, Sibiu, Bucureşti, devenind Laureat al Festivalului Cântarea României pe faza Naţională, în 1986.
În anul 1989 s-a stabilit în Ungaria, unde şi-a continuat activitatea de ceramist, alături de familie, înfiinţându-şi propriul atelier. În 1989 primeşte atestatul de Népi Iparművész (Artist popular), în 1990 devine laureat al premiului Pro Renovada Cultura. Îşi supune sistematic piesele unui juriu naţional compus din etnografi, artişti plastici şi meşteri populari.
A avut expoziţii personale în Ungaria, Elveţia, Austria, Germania, Italia, Slovacia. La Centrul de Olărit de la Budapesta susţine un curs permanent despre ceramica de Baia Mare. Este invitat al cursurilor de perfecţionare, de profil, organizate pentru profesori şi meşteri populari. Organizează, cu diferite prilejuri, demonstraţii tehnice de modelare şi decorare a vaselor.
Ceea ce îl individualizează între zecile de olari este întoarcerea la formele vechi transilvănene şi reproducerea atentă a motivelor. Mai mult chiar, cu mult simţ al proporţiilor, inovează creând motive noi.
Majoritatea pieselor realizate combină caracteristici decorative, formale şi tehnice aparţinând prestigioaselor centre transilvănene (Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Satu Nou, Bistriţa, Marpod, Chirpăr, Drăuşeni, Ţara Bârsei), criteriul de bază urmărit fiind cel estetic. Leş Gábor este conştient de faptul că piesele arse într-un cuptor electric nu vor avea acele imperfecţiuni pline de farmec ale celor arse într-un cuptor tradiţional.
