Expoziţie despre Centrul artistic de la Baia Mare
Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează joi, 10 martie 2011, de la ora 18:00, la vernisajul expoziţiei-eveniment “Centrul artistic de la Baia Mare: tradiţia, avangarda şi „noul clasicism”. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca”. Expoziţia este deschisă publicului în perioada 10 martie – 10 aprilie 2011.
Expoziţia este rezultatul unei cercetări a colecţiei de pictură a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată de muzeograful Dan Breaz şi face parte din programul de studiere şi punere în valoare a bogatului patrimoniu artistic de care muzeul dispune.
Alegerea conceptului curatorial propus, respectiv a tematicii dialogului dintre tendinţele estetice tradiţionaliste şi tendinţele estetice novatoare din cadrul Centrului artistic de la Baia Mare corespunde cu necesitatea de a observa comparativ diferitele sale etape de evoluţie exprimate de lucrările artiştilor Hollósy Simon, Thorma János, Eugen Pascu, Ziffer Sándor, Klein József, Nagy Oszkár, Jándi Dávid, Szolnay Sándor, Réti István, Arthur Garguromin Verona, Dimitrie N. Cabadaief, Alexandru Phoebus, Tasso Marchini, Marius Bunescu, Petre Abrudan, Octav Angheluţă, Traian Bilţiu-Dâncuş, Emil Cornea, Petru Feier, Lucian Grigorescu, Teodor Harşia, Letiţia Muntean, Ferenczy Károly, Koszta József, Ács Ferencz, Bene József, Börtsök Samuel, Mikola András, Mohi Alexandru, Krizsán János, Aurel Popp, Kószta József, Perlrott Csaba Vilmos.
Expoziţia reprezintă – pentru toate categoriile de public – o reală oportunitate de a se familiariza, din perspectiva inedită a coexistenţei şi a întrepătrunderilor dintre tradiţie şi inovaţie, cu lucrări de o certă valoare artistică, unele expuse acum pentru prima dată, a căror influenţă este semnificativă atât pentru evoluţia picturii moderne din Ungaria, cât şi pentru evoluţia picturii moderne româneşti. În acest sens, lucrările selectate sunt reprezentative şi pentru noul context de după încheierea primului război mondial, când, în anul 1919, Thorma János a redeschis şcoala de artă. Din acest moment, se înregistrează un număr tot mai însemnat al discipolilor aparţinând spaţiului cultural românesc, care au frecventat colonia artistică de la Baia Mare până în deceniul cinci al secolului XX şi care au avut un rol tot mai important în configurarea identităţii vizuale a renumitului centru artistic
