Galeria de Arta

arta pentru tine

  31.08.2010

Târgul Olarilor şi expoziţii de ceramică la Sibiu

Muzeul ASTRA, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale «Cindrelul - Junii Sibiului», organizează cea de-a 44-a ediţie a Târgului Olarilor, în perioada 4-5 septembrie 2010, în Piaţa Mare din Sibiu. Ca de fiecare dată de peste patru decenii încoace, se va desfăşura „la timpul lui”, adică în prima sâmbătă şi duminică a lunii septembrie. Este una dintre cele mai prestigioase manifestări, care îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiţionale a olăritului. Sibienii se mândresc cu Târgul Olarilor tocmai pentru că ideea organizării acestui gen de târg nu este de dată recentă.

Târgul Olarilor

Deschis iubitorilor de artă populară tradiţională încă de la primele ore ale dimineţii, târgul anual al olarilor reuneşte în acest an meşteri autentici, din centrele cele mai vestite ale ţării. Organizatorii au invitat la Sibiu meşteri olari din întreaga ţară, reprezentanţi ai celor mai renumite centre de olărit din România: Târnăviţa (Arad), Coşeşti (Argeş), Vadu Crişului, Leheceni (Bihor), Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Dorohoi (Botoşani), Codlea (Braşov), Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc (Covasna), Târgovişte (Dâmboviţa), Terpeziţa (Dolj), Braniştea (Galaţi), Găleşoaia (Gorj), Corund, Miercurea Ciuc (Harghita), Obârşa, Tomeşti (Hunedoara), Schitu Stavnic (Iaşi), Ciolpani-Pisc (Ilfov), Baia Mare, Seini, Săcel (Maramureş), Noapteşa-Şişeşti (Mehedinţi), Oboga, Vădastra, Vişina Nouă (Olt), Vama (Satu Mare), Rădăuţi, Marginea (Suceava), Jupâneşti (Timiş), Horezu, Vlădeşti, Lungeşti, Slătioara (Vâlcea) Sibiu şi Bucureşti.
Olarii îşi pot valorifica în cadrul târgului cele mai autentice lucrări, trezind astfel interesul orăşeanului pentru arta populară. Târgurile tradiţionale se deosebesc, în anumite privinţe, de cele de astăzi: prin spontaneitatea lor, prin predominarea vaselor de larg consum şi prin faptul că mulţimea cumpărătorilor formau „juriul”, bazându-se pe experienţa proprie.

Vasele de folosit, după cum trădează şi numele lor, trebuiau să fie bune şi uşor de mânuit, să absoarbă apa, să fie stabile şi să corespundă pretenţiilor igienice, dar pe lângă aceste însuşiri funcţionale trebuiau să placă ochiului şi să încânte sufletul.

Acum asistăm la un fenomen de marketizare a tradiţiilor, care este universal şi care reprezintă o adaptare a meşteşugarilor la condiţiile actuale de piaţă. Amatorii de artă autentică şi colecţionarii, sunt gata să caute în noianul de lut ars sub diferite chipuri, obiectele cele mai migălos lucrate, motivele mai puţin cunoscute, culorile naturale, liniile măiestrit pictate, în sfârşit, unicatele ce le-ar prinde bine în colecţiea lor. Cei care au admirat şi cumpărat piesele unicat ale olarilor de renume au învăţat că poţi descifra istoria unei comunităţi din însemnele inscripţionate pe vas.

Timp de două zile, Piaţa Mare a Sibiului e gazdă bună pentru olari cu renume din vetre vechi din ţară. Astfel, ea va reveni la funcţia sa primară, cea de târg. Olarii îşi întind marfa şi sunt gata să le explice muşteriilor cum se plămădeşte lutul şi prin ce miracol ies din mâinile lor oale, ulcioare şi farfurii atât de mândre.

ceramica Sibiu

Totodată, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu, organizează sâmbătă, 4 septembrie 2010, de la ora 17:00, vernisajul expoziţiei “Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI”, care are loc la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21. Expoziţia este deschisă publicului până în 28 noiembrie 2010, de marţi până duminică, între orele 10-18 (septembrie) şi 9-17 (octombrie-noiembrie).

Ceramica decorativă transilvăneană a trezit interesul specialiştilor, colecţionarilor şi pasionaţilor de artă, în special datorită frumuseţii şi originalităţii ei, fiind un subiect central, frecvent întâlnit în cadrul simpozioanelor internaţionale. Graţie splendorii sale, ceramica decorativă este întâlnită în întreaga Europă. Intenţia muzeografilor a fost de a valorifica expoziţional nu doar colecţia Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”, care cuprinde cea mai completă şi valoroasă colecţie de ceramică (4.000 de piese), alcătuită din donaţii şi achiziţii realizate de Ulbrich Joszef, Karl Erwin Ulbrich, Mathias Speck, Johann Miess, Martin Reschner, Franz Zimmerman, Friedrich Teutsch, Julius Bielz, Misch Orend, Wilhelm Richter, Hedwiga Ruşdea, Carl Engber, ci şi piese reprezentative care aparţin muzeelor din ţară şi colecţiilor private.

ceramica Turda

Pentru elaboarea acestei expoziţii s-a colaborat la nivel ştiintific cu o serie de muzee si instituţii de cultură din ţară şi străinătate: Muzeul Naţional Brukenthal. Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”, Sibiu; Muzeul Judeţean Mureş. Secţia de Etnografie şi Artă Populară; Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat”, Făgăraş; Muzeul Municipal Mediaş; Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca; Muzeul Etnografic din Răşinari, Sibiu; Muzeul Bavarez din München, Germania; Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania; Biserica Reformată din Ocna Sibiului; Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi colectii private, fiecare contribuind cu piese valoroase, fotografii, idei şi documente pentru completarea tematicii.

Unică prin dezvăluirea secretului de producţie şi a evoluţiei ornamentelor de-a lungul timpului, expoziţia urmăreşte, deopotrivă, prezentarea vaselor, nu doar ca obiecte de artă, ci şi ca obiecte uzuale, de ambientare a interiorului contemporan, sugerând oportunitatea unui studiu comparativ referitor la tipologia şi specificitatea ceramicii în întreg spaţiul european.

ceramica Les

Alături de expoziţia de ceramică veche are loc şi vernisajul expoziţiei de ceramică contemporană, cu vânzare, „Arta meşterului Leş Gabor”. Olarul combină caracteristici decorative, formale şi tehnice aparţinând prestigioaselor centre transilvănene (Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Satu Nou, Bistriţa, Marpod, Chirpăr, Drăuşeni, Ţara Bârsei), criteriul de bază urmărit fiind cel estetic.

Organizatorii au pregătit o serie de surprize atât pentru cei mici, care vor putea asista la o demonstraţie de măiestrie în arta prelucrării lutului la roata olarului şi a pictării vaselor, dar şi pentru cei mari care vor putea achiziţiona piese de ceramică contemporane.

Ceramica din Transilvania

Cu această ocazie vor fi prezentate publicului volumele “Ceramica de breaslă, habană şi manufacturieră din Transilvania”, în versiunile germană şi română, pregătite editorial şi tipărite la Tipografia Honterus. Acestea constituie rezultatul celei mai recente colaborări dintre cei doi autori, Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Cele 120 de pagini cât însumează partea ştiinţifică a lucrării au fost structurate în 18 capitole ce prezintă olăritul din Transilvania, meşteşug prin care pământul, apa şi focul prind viaţă în mâinile creatorilor.

Primul capitol este dedicat prezentării istoriei şi evoluţiei meşteşugului ceramicii în Transilvania. Urmează ilustrarea caracteristicilor ceramicii nesmălţuite şi a celei smălţuite şi istoria habanilor, purtători ai unei tehnologii superioare de producere a ceramicii şi ai unei ornamentici caracteristice Europei centrale şi de vest, stabiliţi pe teritoriul Transilvaniei – în 5 subcapitole, ne sunt menţionate regulamentele olarilor habani, procedeele de obţinere a faianţei, formele şi trăsăturile stilistice caracteristice vaselor produse de habanii stabiliţi la Vinţu de Jos. Într-un capitol mai amplu ne este prezentată ceramica pictată cu cornul, specifică zonei Sibiu, produsă de-a lungul multor secole de olarii sibieni. Sunt consemnate regulamentele olarilor sibieni din diferite perioade istorice, listele cu cei peste 452 maeştrii, calfele şi ucenicii sibieni ce au practicat acest meşteşug în secolele XVII-XIX.

Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania sunt amintite separat, în capitole distincte, astfel: Drăuşeni– caracteristică ceramica pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Saschiz – ceramică în albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană. Ultimul capitol este destinat prezentării ceramicii fine produsă în manufacturile de la Batiz, Cluj, Gurghiu, Sibiu şi Braşov.

Volumul se încheie cu lista localităţilor din Transilvania indicate în lucrare, în limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată bibliografie de specialitate, cu lista muzeelor şi colecţiilor din care provin piesele ceramice prezentate de autori în catalog şi colaboratorii care au fotografiat piesele.

O menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte ilustraţia. Sunt reproduse 560 obiecte ceramice, fiecare având indicată categoria din care face parte, anul când a fost produsă (acolo unde se cunoaşte acest lucru), dimensiunea, colecţia din care aparţine, numărul de inventar sau alte date particulare de identificare.

Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc argumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic specific fiecărui centru de olărit din Transilvania, prezentat în paginile catalogului.

Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de la Librăria Muzeului ASTRA, Casa Artelor, Piaţa Mică, nr. 21 sau de la Forumul Democrat al Germanilor din România.

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Arte minore, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2019 GaleriaDeArta.com