Carte de vizită: 100% ardeleancă. Născută într-o friguroasă zi de 2 ianuarie 1964, în cel mai mic municipiu din România, Beiuş, oraşul regretatului actor Adrian Pintea. După ce a absolvit liceul în târgul natal, şi-a continuat studiile (Şcoala de artă şi Facultatea de arte vizuale – secţia Pictură) în Oradea. A pictat, în ultimul sfert de veac, aproape 1500 de tablouri, din care peste 1000 se găsesc deja în colecţii particulare din SUA, Canada şi Europa. Tehnica preferată a maestrei este pictura în cuţit, iar tema favorită, orice ar zice domnia sa, rămâne Floarea.
“Trei-sferturi” este o poziţie portretistică specifică operelor lucrate pe suporturi bidimensionale, în care capul personajului apare văzut dintr-un unghi echidistant între profil şi “vederea frontală”. Conotaţia de natură dimensională a expresiei trei-sferturi se justifică prin comparaţia cu vederea din faţă, care ar echivala cu întregul, şi cu vederea din profil, care ar corespunde cu jumătatea chipului uman.
Muzeul Naţional de Artă al României invită tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani la programul special “Moda ca spectacol. Poveste, personaj, design de costum”, în cadrul expoziţiei de costume de scenă “Operele ruseşti în zorii Baletelor Ruseşti 1901-1913“.
Muzeul Naţional de Artă al României, Centrul Naţional de Costume de Scenă din Moulins, Institutul Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei în România organizează miercuri, 10 noiembrie 2010, de la ora 18:30, vernisajul expoziţiei “Operele ruseşti în zorii Baletelor Ruseşti 1901-1913″, în prezenţa doamnei Delphine Pinasa, director delegat al CNCS şi curator al expoziţiei, a doamnei Roxana Theodorescu, director general al Muzeului Naţional de Artă al României, şi a E.S. domnul Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România. Accesul la vernisaj are loc numai pe bază de invitaţie. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 11 noiembrie 2010 - 16 ianuarie 2011.
Trompa de colţ este un element constructiv realizat din piese de piatră sau cărămidă, de forma unui sfert de sferă sau a unei jumătăţi de con, folosit în arhitectura orientală (caucaziană, siriană), mai rar în cea bizantină şi de tradiţie bizantină (Biserica Mânăstirii Tismana, începutul secolului XVI; naosul Bisericii episcopale din Curtea de Argeş, 1512-1517), pentru a face trecerea de la pătratul planului central al naosului la baza calotei sau a turlei octogonale care încununează acest spaţiu. Sistemul apare uneori şi în arhitectura romanică occidentală (Saint Benoît-sur-Loire, la boltirea careului).
Cetatea spirituală a sufletului artistului se construieşte din rădăcinile obârşiei: aşa s-a născut Coloana Infinitului, ridicată din ''mărgele'', denumire dată de sculptorul Constantin Brâncuşi modulelor de piatră ale Coloanei Fără Sfârşit care reprezintă partea principală a trilogiei Ansamblului Monumental din Tg. Jiu.
Pasărea Sufletului înfăţişază descătuşarea zborului din piatră a spiritului românesc cu o puternică autoritate spirituală: Uitaţi-vă la cer, cerul trăieşte! Are aripi în numele celui ce i le-a modelat. (Camelia Opriţa) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
