Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj, în parteneriat cu City Plaza Hotel organizează joi, 13 ianuarie, 2011, de la ora 18:00, la conferinţa cu titlul „Propaganda. M.H. Maxy între anii 1945-1971”, susţinută de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler în cadrul programului „Lecţie deschisă”. Intrarea este liberă.
Conţinutul conferinţei este legat de biografia unuia dintre cei mai activi şi influenţi membri ai mişcării de avangardă din România, ajuns după instaurarea regimului comunist în poziţii instituţionale importante, fiind un factor de decizie în conturarea profilului ideologic şi estetic al noului regim. Continuare…
În cadrul programului „Lecţie deschisă – un program de conferinţe dedicate artei” iniţiat de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, reputatul teatrolog George Banu, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, susţine sâmbătă, 4 decembrie 2010, de la ora 17:00, conferinţa cu titlul „Omul care-şi întoarce spatele: o postură polemică - teatru şi pictură”. Folosind un vast material ilustrativ, cu reproduceri ale multor capodopere ale artei univerasale, conferinţa va pune în evidenţă semnificaţiile reprezentărilor din artele plastice şi din teatru ale omului (sintagmă care implică deopotrivă bărbatul şi femeia) văzut din spate.
George Banu spune: „Omul întors cu spatele se impune ca postură corporală concretă, capabilă să conteste frontalitatea şi modul de adresare unanim adoptate, sfârşind prin a afirma astfel o relaţie cu lumea pe care ne invită să o examinăm. Dacă omul fără chip este omul fără nume, el nu este în schimb omul fără acţiune. Fiinţa lui se cristalizează în acţiune.” Continuare…
Parmigianino (1503-1540) s-a născut la Parma şi a învăţat pictura în atelierul unchilor săi. Probabil că ar fi rămas un bun meseriaş, ca şi ei, fără să devină celebru, dacă nu l-ar fi întîlnit pe Correggio. De la acesta, şi-a însuşit cunoştinţele fundamentale ale artei picturii şi a dat măsura talentului său. Cei trei ani ai şederii sale la Roma îi permit să cunoască lucrările lui Michelangelo şi Rafael. Este perioada în care studiază extraordinarele relicve ale artei antice, arhitectura antichităţii, precum şi creaţiile aflate în colecţii particulare. După ocuparea şi jefuirea Romei de trupele imperiale, se mută la Bologna, unde obţine succese şi aprecierea contemporanilor. După un timp, se întoarce în oraşul său natal şi moare nu departe de el, la Casalmaggiore, la vârsta de 37 de ani. Stilul său rafinat a contribuit la dezvoltarea manierismului care se răspândeşte, în secolul al XVI-lea, în întreaga Europă.
Organizat cu sprijinul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, proiectul “Seducţia Intervalului”, artişti Ştefan Constantinescu, Andrea Faciu, Ciprian Mureşan, curator Alina Şerban şi design expoziţional studioBASAR, a reprezentat în 2009 România la cea de-a 53-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă “La Biennale di Venezia” (7 iunie - 22 noiembrie 2009).
Încheiat pe data de 22 noiembrie 2009, proiectul din Pavilionul României a beneficiat de un număr important de vizitatori, media zilnică situându-se între 1000 şi 1300, precum şi de aprecierea comunităţii artistice locale şi internaţionale. Ca urmare a interesului acordat în acest an Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia, în luna mai 2010 expoziţia Seducţia Intervalului va fi itinerată la Renaissance Society Chicago, la invitaţia Susannei Ghez, Director al instituţiei. Renaissance Society este una dintre cele mai prestigioase instituţii de artă contemporană din America, un spaţiu cu o tradiţie expoziţională recunoscută internaţional. Continuare…
Passepartout nu era una dintre acele secături ţanţoşe, cu nasul în vânt, cu privirea încrezută. Nu, Passepartout era un flăcău de treabă, cu înfăţişarea cuviincioasă, blând, serviabil. Avea ochii albaştri, chipul vioi, pieptul lat, o musculatură vânjoasă şi o forţă herculeană pe care exerciţiile din tinereţe i-o dezvoltase enorm. Păru-i brun era oarecum în dezordine. Dacă sculptorii din antichitate cunoşteau optsprezece feluri de a aranja coafura Minervei, Passepartout nu ştia decât una: da de trei ori cu degetele prin păr şi era gata. (Jules Verne) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
