Orestes Bouzon s-a născut la Havana, în Cuba, pe 20 februarie 1963. Pentru acesta, pictura a fost o formă naturală de a se exprima încă din fragedă copilărie. Copil fiind, Bouzon îşi exprima sentimentele mai bine pe hârtie, iar viaţa sa a început să graviteze în jurul viziunilor sale. Bouzon a fost admis la Şcoala de Artă “San Alejandro” în 1980. În vreme ce frecventa şcoala, a început să vadă frumuseţea în arta vieţii şi şi-a dezvoltat stilul său sensibil, dar totuşi impresionant. Abilitatea de a capta lumina prin folosirea culorilor vibrante şi de a exprima diferite sentimente şi stări sufleteşti în picturile sale este extraordinară. În 1994, Bouzon s-a decis să scape de opresiunile din ţara sa natală. Călătoria sa l-a condus la baza navală a Statelor Unite de la Guantanamo Bay. Pe durata celor 14 luni de şedere, pictorul şi-a dedicat timpul realizând lucrări pentru puşcaşii marini în schimbul materiilor prime. În prezent, Bouzon trăieşte la Miami în Statele Unite. Picturile sale sunt recunoscute în toată America Latină şi Insulele Caraibe, cât şi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Putto (în italiană) este imaginea convenţională a unui copilaş grăsuţ şi drăgălaş, nud, care apare în Renaştere, fie pentru a întruchipa un îngeraş (caz în care poartă aripioare), fie cu rol neutru, în compoziţii decorative pictate sau sculptate. uneori apare pe monumente funerare, fiind asociat sufletului. Un termen sinonim este amoraş.
Programele pentru familii organizate de Muzeul Naţional de Artă al României în luna martie 2010 se intitulează “Cherchez la femme…” şi îşi propun să prezinte copiilor de toate vârstele cât mai multe ipostaze inedite ale feminităţii: femeia-muză, femeia-ideal de frumuseţe, femeia-regină, femeia-suflet al căminului, femeia-copil etc.
Pentru întâmpinarea Sfintei Sărbători de Paşti, Muzeul “ASTRA” invită publicul sibian la vernisajele expoziţiilor “Intimitatea unei colecţii…” şi “Despre albul îngerilor”, care au loc pe data de 9 aprilie 2009, prima la Casa Artelor, ora 12:00, iar a doua la Casa Hermes, ora 13:00.
Rousseau Vameşul nu cunoştea nimic din frământarea pictorilor moderni, aceea de a nu deveni simpli fabricanţi de opere de artă prin dexteritatea şi abilitatea duse la extrem, ştiind în acelaşi timp că un sentiment simplu şi direct nu se poate învăţa. Nu se temea că e în pericol să-şi piardă sufletul dacă nu va reuşi să se elibereze şi să redevină copil… Fiindcă Henri Rousseau, modest funcţionar vamal şi pictor amator, îşi trăia visele cu ochii deschişi, transpunându-le pe pânză, atunci când vizita luxurianta Grădină Botanică din Paris sau privea ilustraţiile din cărţi cu animale sălbatice. Nu ştia nimic despre arta tradiţională, despre teorii, despre realizarea unui desen corect şi despre procedeele impresionismului. Picta într-o manieră naivă, cu culori simple şi contururi precise. Şi totuşi, în ciuda aparentei lor stângăcii, tablourile sale au ceva atât de viguros, de simplu şi direct, încât se simte în ele mâna unui maestru, fără să-şi piardă însă farmecul copilăresc .
