Alphonse Mucha
Alphonse Maria Mucha a trăit între 24 iulie 1860 şi 14 iulie 1939. A fost un pictor ceh aparţinând curentului Art Nouveau şi un artist decorativ. S-a născut în oraşul Ivančice din Moravia (în prezent regiune aparţinând Republicii Cehe). Calităţile sale de cântăreţ i-au permis să-şi continue studiile la liceul din capitala Moraviei, Brno, deşi desenul a fost prima sa iubire din copilărie. A lucrat la diverse lucrări decorative din Moravia, în special pictând scene teatrale, apoi în 1879 s-a mutat la Viena ca să lucreze pentru o companie de desen teatral din oraş, în acelaşi timp aprofundându-şi educaţia artistică. După ce un incendiu a distrus afacerea angajatorului său, în 1881 s-a întors în Moravia, realizând decoraţiuni şi pictând portrete pe cont propriu. Contele Karl Khuen de Mikulov l-a angajat pe Mucha să decoreze Castelul Hrušovany Emmahof cu picturi murale şi a fost atât de impresionat încât a fost de acord să-i acorde o bursă lui Mucha ca să-şi definitiveze pregătirea la Academia de Arte Frumoase din Munchen.
Mucha s-a mutat la Paris în 1887 şi şi-a continuat studiile la “Académie Julian” şi “Académie Colarossi”, realizând în paralel ilustraţii pentru reviste şi reclame. Aproape de Crăciunul lui 1894, Mucha a intrat întâmplător într-o tipografie care primise din senin o comandă neaşteptată pentru un afiş nou care făcea reclamă la o piesă de teatru cu Sarah Bernhardt, acea mai faimoasă actriţă din Paris, care se juca la “Théâtre de la Renaissance”. Mucha s-a oferit voluntar să producă o litografie în două săptămâni, iar pe 1 ianurie 1895 afişul pentru “Gismonda” a apărut pe străzile oraşului. A făcut senzaţie peste noapte, anunţând noul stil artistic şi pe creatorul său cetăţenilor Parisului. Bernhardt a fost aşa de satisfăcută de succesul acestui prim afiş, încât a încheiat un contract pentru şase ani cu Mucha.
Mucha a produs o rafală de picturi, afişe, reclame şi ilustraţii pentru cărţi, dar a creat şi modele pentru bijuterii, covoare, tapet şi decoruri teatrale în ceea ce iniţial a fost numit Stilul Mucha, dar a devenit mai apoi cunoscut drept Art Nouveau. Lucrările pictorului înfăţişeau frecvent femei tinere frumoase şi sănătoase în rochii vaporoase şi transparente în stil Neoclasic, deseori înconjurate de flori luxoase care uneori formau halouri în spatele capetelor femeii. În opoziţie cu realizatorii contemporani de afişe, Mucha folosea culori pastelate mai pale. Expoziţia Universală de la 1900 din Paris a promovat “stilul Mucha” pe plan internaţional. A decorat pavilionul Bosniei şi Herţegovinei şi a colaborat la cel al Austriei. Stilul său Art Nouveau a fost deseori imitat. Totuşi, acesta a fost un stil de care Mucha a încercat să se distanţeze de-a lungul vieţii sale; a insistat întotdeauna că, în loc să adere la o formă stilistică la modă, picturile sale proveneau doar din interiorul său şi din arta cehă. A declarat că arta a existat doar ca să exprime un mesaj spiritual şi nimic mai mult; de aici frustrarea sa faţă de faima pe care a dobândit-o prin arta comericială de fiecare dată când a vrut să se concentreze pe proiecte mai semeţe care înnobilau arta şi locul său natal.
Apariţia fascismului la sfârşitul anilor ‘30 a influenţat lucrările lui Mucha, ca şi naţionalismul său slavic, fiind denunţat în presă drept “reacţionar”. Trupele germane au invadat Cehoslovacia în primăvara anului 1939, iar Mucha a fost printre primele persoane arestate de Gestapo. În timpul interogatoriilor, artistul s-a îmbolnăvit de pneumonie. Deşi în cele din urmă a fost eliberat, nu şi-a mai revenit niciodată de pe urma acestui eveniment, mai ales văzându-şi locuinţa invadată şi ocupată. A murit la Praga pe 14 iulie 1939 de o infecţie pulmonară şi a fost îngropat în cimitirul Vyšehrad.
Înainte să moară stilul lui Mucha era considerat depăşit. Totuşi, fiul său, autorul Jiří Mucha, şi-a devotat mare parte din viaţă scriind despre tatăl său şi aducându-i lucrările în vizor. Interesul faţă de stilul distinctiv a lui Mucha a cunoscut o puternică relansare în anii ‘60 (odată cu interesul general faţă de Art Nouveau) şi este evident în special în afişele psihedelice ale artiştilor britanici Michael English şi Nigel Waymouth care publicau sub numele de “Hapshash” şi “Coloured Coat” şi au conceput afişe pentru formaţii ca Pink Floyd şi The Incredible String Band.
În ţara sa, noile autorităţi nu erau interesate de Mucha. Epopeea sa slavă a fost înfăşurată şi depozitată timp de 25 de ani, după care a fost expusă la Moravsky Krumlov, iar de curând Muzeul Mucha a fost inaugurat la Praga şi este condus de nepotul său.
