Prezentare Napoleon Tiron
Vineri, 16 martie 2012, de la ora 17:00, la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu (Str. Tribunei, nr. 6) are loc vernisajul unei expoziţii dedicate lui Napoleon Tiron, care poate fi vizitată în perioada 16 martie – 15 aprilie 2012.
Prezentarea lui Napoleon Tiron în Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal a plecat de la discuţiile standard în jurul esteticii sculpturale, de la analiza limitelor şi a dificultăţilor structurale impuse de contaminarea sculpturii cu instalaţia. Momentul în care Rosalind Krauss a vorbit despre sculptura unui câmp dilatat expandat ca un obiect de artă de sine stătător în relaţie cu spaţiul, mediul şi asamblajul în sine a reprezentat un pas spre renunţarea la monumentalul clasic al sculpturii. Sculptura minimalistă a împins acest mediu în punctul de a se desfiinţa. În ultimii ani, Alex Potts conclude că imaginaţia sculpturală disturbă logica pervazivă a imaginii bidimensionale.
În cazul lui Napoleon Tiron, gândirea despre artă se bazează pe desen, pe o viziune radicală, o definiţie eluzivă care aduce sculptura spre instalaţie, şi spre o legătură intimă cu viaţa. Tiron practică un conceptualism practic, non-verbal şi non-imagistic, cu o putere afectivă majoră. Arta sa merge paralel cu disoluţia moderată a noţiunii de sculptură ca recunoaştere a formei şi cu teoriile emergente despre performanţă, punând accent pe instalaţie şi display, dar şi pe importanţa experienţei privitorului. Sculptura lui Tiron a tradus cu precauţie şi meticulozitate fragmente din realitate aproape imperceptibile, alături de norme meditative, şi acumulări estetice, în sensul dezvăluirii unei modernităţi cotidiene normale prin construcţii extraordinare. Dominanta materialelor organice dublează experienţa vizuală cu una senzorială, determinând interpretarea spaţiilor instalaţiei de la margine la centru, cum sugera Julie Reiss.
Balansul între obiectele publice şi cele private se face conştient, dar nu neapărat asumat. Arta lui Napoleon Tiron, născut în 1936, a trecut printr-o serie de stadii care au fost motivate de un timp intern, mai degrabă decât de cronologie sau de aspiraţia către o carieră artistică. Considerand că expunerea lucrărilor nu trebuie să reprezinte un scop pentru artist, prezenţa în expoziţii a lui Napoleon Tiron este rară şi lipsită de continuitate – în 1976, la Galeria Simeza în Bucureşti, curator Anca Arghir; în 1986, la Sala Dalles, curator Dan Hăulică; în 1988, la Bienala de la Veneţia, comisar Dan Hăulică.
