Galeria de Arta

arta pentru tine

  15.02.2012

Modern Talking

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, în parteneriat cu Galeria Sabot, organizează vernisajul expoziţiei “Modern Talking”, care are loc miercuri, 15 februarie 2012, de la ora 18:00. Expoziţia rămâne deschisă publicului până în data de 15 aprilie 2012, urmând să călătorească apoi, într-o nouă formulă, la Muzeul de Artă din Tel Aviv.

Modern Talking

Expoziţia aduce la Cluj o selecţie de lucrări extrem de valoroasă, aparţinând câtorva dintre cei mai vizibili artişti emergenţi pe scena artistică internaţională.

“Modern Talking” continuă proiectul itinerant pe care Nicola Trezzi (critic de artă şi curator stabilit la New York) l-a început împreună cu directorii cunoscutei publicaţii internaţionale de artă Flash Art - Giancarlo Politi şi Helena Kontova - în contextul ediţiei din 2011 a Bienalei de la Praga. Proiectul originar s-a numit “Painting Overall” şi a devenit una dintre secţiunile cele mai curajoase ale bienalei.

Reeditarea expoziţiei a avut loc întâi în Varşovia, la Centrul de Artă Contemporană de la Castelul Ujazdowski. Selecţia artiştilor şi a lucrărilor a fost lărgită atunci, iar expoziţia a fost inspirată de ideea celebrului film din anii ‘90, “Four Rooms”: lucrările au fost asociate în funcţie de conexiunile personale care existau între artişti în viaţa reală.

Pentru expoziţia de la Cluj, ce poartă de această dată titlul “Modern Talking”, Nicola Trezzi a ales să colaboreze cu Daria D. Pervain, directorul Galeriei Sabot. Listei iniţiale de artişti i s-au adăugat încă trei nume de artişti clujeni: Florin Maxa, Radu Comşa şi Dan Măciucă. Proiectul găzduit de Muzeul de Artă din Cluj cercetează natura nou-modernistă a multora dintre lucrările selectate şi propune o reinterpretare lărgită a picturii.

Artiştii prezentaţi în expoziţie sunt: Sonia Almeida (Portugalia); Mark Barrow (SUA); Baldur Geir Bragason (Islanda); Vittorio Brodmann (Elveţia); Ana Cardoso (Portugalia); Aline Cautis (SUA); Radu Comșa (România); Ann Craven (SUA); Francesca DiMattio (SUA); Ida Ekblad (Norvegia);
Enzo Giordano (Italia); Heather Guertin (SUA); Davíð Örn Halldórsson (Islanda); Ingunn Fjóla Ingþórsdóttir (Islanda); Jacob Kassay (SUA); Gilda Mautone (Italia); Florin Maxa (România); Dan Măciucă (România); Elizabeth Neel (SUA); Ylva Ogland (Suedia); Paloma Presents [Urs Zahn & Roman Gysin] (Elveţia); Zak Prekop (SUA); Jo Robertson (Marea Britanie); Małgorzata Szymankiewicz (Polonia); Patricia Treib (SUA); Daniel Turner (SUA); Garth Weiser (SUA). Este inclus şi un proiect special de Sarah Ortmeyer (Germania).

Nicola Trezzi, co-curator al expoziţie „Modern Talking”, spune (traducere de Tudor Vlădescu): “Expoziţia de grup „Modern Talking” prezintă o selecţie de artişti contemporani ale căror lucrări sfidează convenţiile şi tradiţia moştenită a picturii. Prin intermediul lor, vizitatorul va putea redefini el însuşi conceptul de pictură, care nu se mai limitează astăzi la formula picturii în ulei pe pânză, ci oferă multe alte alternative. Pânze, metal, obiecte găsite, texte conceptuale sau acţiuni flamboiante, instalaţii şi sculpturi, toate vorbesc despre o reintrepretare lărgită a picturii; astăzi, pictura e expandată, pictura e peste tot.
Vizitatorul e invitat să descifreze metaforele şi să împingă interpretarea dincolo de textele convenţionale „alb pe negru” care apar în mesajele SMS, e-mail-uri, conversaţii, blog-uri, facebook sau graffiti-uri.
Reprezintă oare SMS-ul o nouă modalitate de comunicare? Şi, dacă da, nu la fel se întâmplă şi cu mesajele facebook sau twitter? Blogul lui Julie Boukobza încearcă să găsească un răspuns postând online conversaţii între indivizi anonimi. Numele blogului ei, „Modern Talking”, şi conceptul care l-a generat au inspirat o într-atât pe artista germană Sarah Ortmeyer, încât aceasta a creat nu numai un logo pentru blog, ci şi posterul expoziţiei noastre.
Instalaţia lui Baldur Geir Bragason este, de fapt, pictură pe pânză, cu un singur amendament: pânza s-a transformat in obiecte tridimensionale. Mai multe recipiente sunt acum suport pentru forme exuberante din folie cu bule şi din alte materiale folosite frecvent la ambalarea picturilor.
Urs Zahn şi Roman Gysin (invitaţi în expoziţie de grupul artistic elveţian Paloma Presents) au ales să trateze pictura cu ironie, rezultatul îmbrăcând forma unei instalaţii compuse din obiecte diverse, între care şi două cadouri pe care artiştii şi le-au făcut reciproc. Lucrarea face trimitere la o pictură care nu există, la o pictură „absentă”.
Ida Ekblad, recunoscută pentru lucrările ei ce amintesc de producţiile mişcării COBRA, transferă pictura într o instalaţie de metal sudat, pe care o aşează alături de obiecte găsite în Praga şi de o serie de perne. Pentru Daniel Turner, pictura e un cocteil de smoală, Campho-phenique, vinil transparent şi lemn. Pentru Ana Cardoso, pânză cusută şi montată pe şasiu, iar pentru Ingunn Fjóla Ingþórsdóttir, o serie de sfori care formează motive geometrice.
Radu Comşa, care a fost invitat împreună cu Florin Maxa şi Dan Măciucă de către Daria Pervain (co curator al expoziţiei alături de Ewa Gorządek, Helena Kontova, Giancarlo Politi şi subsemnatul), foloseşte pictura ca pretext pentru un neîncetat experiment. Uneori ostentative şi alteori timide, lucrările lui Radu Comşa iau peste picior tot ce este considerat serios în materie de pictură. E un farsor căruia îi place să se joace.
Toţi încearcă să depăşească limitele realităţii imediate, căci pictura poate, în interpretarea lor, să fie ulei pe pânză, figurativă sau abstractă, dar şi instalaţie sau video.
Pentru Ylva Ogland, pictura e precum vorbirea, iar diferenţa dintre lucrurile reale şi cele „pictate” nu mai are relevanţă astăzi. Ea pictează dintotdeauna, cu un suspans de doar câţiva ani, timp în care a ales să devină „curator” după modelul lui Marcel Duchamp şi parte a grupului Modern Talking. Practica lui Ylva Ogland a fost fundamentală pentru conţinutul acestei expoziţii, al cărei titlu devine astfel un omagiu adresat experimentului ei curatorial.
„Modern Talking” vorbeşte despre legătura dintre pictură şi curatorie, care sunt definite antonimic în domeniul artelor vizuale contemporane. Pictura este îndeosebi văzută ca o reflectare a personalităţii artistului romantic, a unui boem care umplea până la tavan atelierul cu pânze create ca prin minune. Limbajul cvasi-ermetic al operelor sale nu era menit să fie nici înţeles şi nici acceptat de mase. Pe de altă parte, mulţi din cei care se consideră astăzi experţi în artele vizuale refuză încă statutul de artă curatoriei. În aceste condiţii, se naşte în mod firesc întrebarea: De ce nu am considera organizarea expoziţiilor şi pictura două faţete ale aceleiaşi monezi?”

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2019 GaleriaDeArta.com