Fotografia, ca medicament
Apa, flori, apusuri, toate au ajuns personaje in fotografiile lui Ion, un tanar care se confrunta cu probleme de sanatate mintala de mai bine de 16 ani. A descoperit in natura, in formele si culorile ei, o metoda prin care sa uite de boala si de prejudecatile celor din jur. “Pasiunea mea pentru fotografie a pornit din faptul ca am reusit sa extrag din natura niste idei, am decupat niste peisaje care mi-au placut. Oamenilor nu prea le-am facut poze pentru ca e greu sa-i abordez, ma simt inoportun, pe cand in natura pot sa ma apropii cat vreau eu”, explica Ion(ut), dupa numele lui de artist. Tanarul spune ca a invatat unele elemente despre imagine de la unchiul sau, care era regizor de film, dar dupa ce si-a dat seama ca este intr-adevar pasionat de fotografie a facut niste cursuri la Centrul pentru Jurnalism Independent. Cel mai mult i-a placut ca a invatat cum sa abordeze anumite teme, sa gaseasca cel mai bun unghi pentru o imagine care sa transmita ceva. Pasiunea lui sunt peisajele, insa spune ca lucrurile din natura ii infatiseaza pe oameni. “De exemplu, ramurile copacilor, frunzele aramii care se oglindesc in lac te pot duce cu gandul la fusta unei femei”, zice artistul.
Mintea oamenilor, ca si sufletul lor, poate avea alveole atat de bine delimitate, incat pot crea aparenta mai multor persoane intr-una singura. Se intampla ca oameni care “nu-si recunosc” nici o deficienta de sanatate mintala sau sufleteasca sa nu recunoasca Minunea in lucrurile sau sufletele care ne inconjoara. Dar sunt cativa care vad o sansa in fiecare intalnire, in fiecare atingere, in fiecare clipa. E doar o chestiune de alegere a perspectivei, a luminii folositoare…
Comentariu de Delia | 9.07.2007