Galeria de Arta

arta pentru tine

  31.10.2008

Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană

În perioada 31 octombrie - 1 decembrie 2008, Muzeul ASTRA organizează la Casa Artelor, Sala de expoziţie, din Piaţa Mică nr. 21, Sibiu, expoziţia temporară “Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană”.

Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană

Arta populară a saşilor este rezultatul unui îndelung proces la realizarea căruia a contribuit pe lângă talentul şi imaginaţia creatorului un număr imens de factori de ordin etnic, social şi economic. Ceramica şi broderiile, ca de altfel si celelalte meşteşuguri, sunt domenii de afirmare ale sferei artizanale având o funcţie importantă de vehiculare a valorilor artistice de la ansamblul compoziţional la motiv şi stilizarea acestuia.

Ornamentica este o sferă complexă, parte integrantă a creaţiei artistice, cu adânci semnificaţii sociale, materializată în împodobirea ambianţei cotidiene şi festive a omului. Decorul nu este un joc realizat cu scop în sine, ci o structură complexă; piesele, ornamentele şi motivele sunt semne care acţionează semiotic.

Expoziţia urmăreşte evoluţia tipologică şi ornamentica specifică culturii şi artei populare săseşti, îmbinând documente şi obiecte reprezentative de mare valoare din colecţia de ceramică, broderii şi mobilier pictat ale muzeului.

Splendidele exemplare de ceramică transilvăneană, broderie şi mobilier pictat din colecţia Muzeului ASTRA din Sibiu, cu formele lor originale şi cromatica lor fină constituie un fond patrimonial de mare valoare artistică şi istorică. Ele se înscriu în arta medievală a Europei, fiind în acelaşi timp simboluri de o strălucire şi o valoare fără egal, dobândite în timp şi spaţii, prin păstrarea tradiţiilor, dar mai ales în urma convieţuirii vremelnice cu celelalte etnii din Transilvania.

Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană

După cum informează Camelia Ştefan şi Karla Roşca (coordonatoarele proiectului), expoziţia va urmări, pornind de la fir la ceramică şi mobilier pictat, iscusinţa şi răbdarea cu care ţăranca săsoaică a ştiut dintotdeauna să-şi împodobească “camera de paradă” cu cele mai frumoase piese decorative. Astfel, vor fi prezentate diferite tipuri categoriale de ţesături utilizate la decorarea interiorului, ceramică de uz şi decorativă şi piese de mobilier pictat, toate ilustrând într-un tot unitar hărnicia femeii şi bunăstarea gospodăriei, constituind totodată parte a sufletului şi a sensibilităţii acesteia.

Ornamentul în sine este considerat “în popor” ca fiind de importanţă secundară, important este simbolul, elementul magico-apotropaic şi prin acesta protecţia şi forţa de apărare care se ascund în decor. Ornamentele sunt nu numai forme decorative, ci ele transmit o simbolistică proprie, care astăzi este tot mai greu de interpretat; motivele sunt tablouri magice care au un înţeles profund.

O mulţime de alte semne vegetale decorează casele şi obiectele casnice din spaţiul transilvănean şi printre acestea se află pe lângă broderii şi mobilier pictat şi vasele de lut ardeleneşti: căncee, căni de vin, farfurii şi castroane. Aceste semne sunt simboluri pline de înţelesuri, dar care astăzi sunt încadrate în cea mai mare parte doar ornamenticii, fără să se mai ţină cont de sensul mult mai profund al acestor reprezentări.

Pe ceramica transilvăneană, pe mobilierul pictat şi textile se pot observa lalele, garoafe, floarea-soarelui, mere de granat, flori şi fructe, precum şi alte compoziţii florale, reprezentate într-o formă variată de modele.

Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană

În Evul Mediu timpuriu arta broderiei se practica în mânăstirile de călugăriţe, unde se confecţionau paramentele bisericeşti. Apar elementele cu caracter heraldic sau simbolic, dar cel mai adesea se foloseau motivele zoomorfe care se pretau cel mai bine pe pânza de in. Fiecare interpretare în parte reprezenta un simbol. Astfel, câinele simboliza credinţa, păunul şi leul – simbolurile Orientului, vulturul – puterea şi stăpânirea, şoimul – lupta şi vitejia, calul – cavalerismul, onoarea şi datoria, pelicanul – iubirea, unicornul– simbolul lui Isus, cerbul – solul lui Dumnezeu.

Ornamentica este “tocmai depozitarea tainelor colective ale fiecărei etnii”. Cu toate inerentele exprimări individuale, locale sau zonale, arta ornamentală constituie una dintre cele mai veridice modalităţi de comunicare etnoculturală şi de sistematizare colectivă a reprezentărilor din lumea înconjurătoare.

Motivele ornamentale săseşti, care au circulat de-a lungul timpului şi au fost preluate din caietele de modele, nu au fost acceptate mecanic, talentul şi inventivitatea creatorilor au exprimat interpretări originale, forme de expresie artistică privind structura suprafeţelor brodate. Ţărăncile săsoaice au avut o preferinţă deosebită pentru motive florale, astrale şi geometrice, care au fost preluate de pe ţesături şi brodate simetric pe feţele de masă, lepedee, feţe de pernă etc.

Dintre motivele astrale, steaua cu opt colţuri reprezintă un motiv des întâlnit mai ales pe ţesăturile săseşti reprezentând un motiv de bază pe feţele de pernă îndeosebi pe banda centrală, încadrată într-un romb.

Motivele florale sunt cel mai des folosite atât pe textilele decorative, cât şi pe ceramică şi mobilier pictat. Amintim laleaua, care reprezintă semnul de mândrie, ospitalitate, putere şi bucurie, rodia (mărul de granată), figurată sub formă de pomul vieţii după tipar iranian ca simbol al evoluţiei ciclice a universului, al morţii urmate de regenerare, margareta, garofiţa, trandafirul, ca simbol al bucuriei şi dragostei, bujorul, bradul, ca simbol al vieţii veşnice, al tinereţei şi al vigorii.

Motivele avimorfe şi zoomorfe sunt reprezentate prin păun - ca simbol al fertilităţii, vrabia - ca simbol al belşugului şi rodniciei, cocoşul - ca simbol solar, porumbelul - ca simbol al dragostei, cai, cerbi, lei etc.

Cele heraldice – de exemplu vulturul bicefal stilizat, simbolizează puterea.

Motivele antropomorfe sunt reprezentate prin imaginea omului, fiind redate în special figuri feminine.

Cel mai des folosit este motivul decorativ cunoscut sub denumirea de pomul vieţii iranian sau persan (sasanidic) şi cel elenistic, fiind unul dintre miturile străvechi ale omenirii care întruchipează în formă poetică visul irealizibil al „tinereţii fără de bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. In legendele şi credinţele popoarelor, acest mit se înfăţişează sub forma unui copac ale cărui fructe minunate sau a cărei sevă sunt elixire ale vieţii. In coroana copacului sau la rădăcina lui stau păsări sau animale înfricoşătoare ce păzesc nepreţuitul tezaur.

Ceramică şi broderie - elemente de ornamentică transilvăneană

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2019 GaleriaDeArta.com