Vasele de bronz în arta primitivă chineză
Deşi arta primitivă chineză este localizată în timp pe vremea dinastiei Ciou (1122 sau 1027 - 256 î.Hr), este ştiut că un număr însemnat dintre bronzuri provin din timpul dinastiei Şang In (aprox. 1600 - 1122 sau 1027 î.Hr.). Multe dintre ele poartă inscripţii alcătuite din câteva hieroglife, care erau incrustate sau în relief, cel mai adesea turnate odată cu vasul. Aceste vase serveau îndeosebi cultului strămoşilor. Fiind obiecte de mare valoare, reprezentau şi însemne ale puterii, se foloseau ca daruri în sferele oficiale, la mesele stăpânitorilor şi în zestrea mireselor.
Aceste bronzuri dovedesc o admirabilă prelucrare tehnică, au forme frumoase şi ornamentaţii deosebite, care le transferă din zona uzului casnic în cea a artei. Stilul caracteristic al bronzurilor din dinastia Şang In continuă să predomine şi în obiectele artistice ale dinastiei Ciou de vest, însă schimbări remarcabile se înregistrează abia în Epoca Primăverilor şi a Toamnelor, când ornamentele devin mai plate, vasele fiind adesea împodobite cu bucle concave. În Epoca Regatelor luptătoare ornamentele sunt formate în special din panglici decorative, care contrastează cu restul suprafeţei netede a vasului.
Trecând peste faptul că inscripţiile de pe vasele de jertfă din bronz reprezintă documente istorice valoroase, acestea au şi o importanţă decisivă pentru înţelegerea evoluţiei ulterioare a artei chineze. Chiar dacă cele mai vechi vase chinezeşti erau din lemn şi coji de fructe, chiar dacă s-au păstrat încă din mileniul trei î.Hr. vase de lut ars şi pictat, şi chiar dacă se admite că aceste vase au apărut sub influenţa Mesopotamiei (influenţă, de altfel, trecătoare), începând cu mileniul al doilea î.Hr. s-au păstrat vase de bronz originale în ceea ce priveşte stilul şi caracterul lor. Aşa cum se întâmplă în perioadele primitive, există o strânsă dependenţă de materialul de creaţie. Bronzul, în acest caz, a influenţat în mod hotărâtor forma şi ornamentica vaselor executate din diverse alte materiale.
Există o serie întreagă de tipuri de vase, purtând denumiri specifice, şi care erau destinate unei anumite funcţii: vasele ting (cu trei picioare, pentru carne), vasele tsun (înalte, pentru vinul adus drept ofrandă), vasele i (cupe joase, cu toarte, pentru fructe), vasele tsue (vase în formă de trepied, cu gâtul lung, care serveau la încălzitul vinului). De asemenea, se întâlnesc clopote fără limbă, pentru care se folosea un ciocănaş de lemn.
Ornamentele sunt formate din motive geometrice (meandre, spirale, zigzaguri) şi animale stilizate (fenicşi, dragoni, păsări), având o însemnătate simbolică. Deşi însuşirea vaselor de bronz a rămas neschimbată, iar forma lor a fost determinată de ritualurile chineze, aceasta din urmă a evoluat în timp, de la aspectul greoi al vaselor timpurii, în care piciorul şi pântecul vasului formează aproape un monolit, până la tendinţa spre eleganţă a vaselor din dinastia Tsin. În ceea ce priveşte ornamentaţia, şi aceasta evoluează, trecând de la motivele geometrice aglomerate, dispuse pe întreaga suprafaţă a vaselor timpurii, din care se reliefează figurile animalelor fantastice, spre o decoraţie mai bine subsumată formei, cu figuri geometrice mai puţin dense şi cu siluete de animale naturale în compania celor fantastice. Începând cu dinastia Tsin, ornamentele îşi pierd conţinutul simbolic în favoarea unui rol pur decorativ, în care animalele sunt înfăţişate în mod realist; motive care devin deosebit de specifice pentru dinastia Han. Aceste două dinastii, Han si Tsin, marchează, de fapt, o nouă epocă în evoluţia artei chineze, luând sfârşit stilul arhaic al vaselor de bronz, stil a cărui perioadă clasică a corespuns cu timpurile dinastiei Ciou. Vasele de cult sunt înlocuite cu vase practice. Însă, în dinastia Sung se manifestă o tendinţa de a se colecţiona operele artistice ale trecutului, drept pentru care se fac o serie de copii fidele ale acestor monumente, lucru ce va duce la îngreunarea stabilirii vârstei şi a autenticităţii acestor vase arhaice.
Formele şi ornamentica vaselor de bronz timpurii vor avea o mare influenţă, extinzându-se asupra tuturor formelor de artă chineză din toate timpurile.
Bibliografie: “Arta exotică”, Michal Sobeski
