Galeria de Arta

arta pentru tine

  19.09.2008

Restore the Beauty

În urma cutremurului din 1986, galeria de artă găzduită în etajul III al Muzeului Naţional de Artă al României a fost închisă. După aproape un sfert de secol, proiectul de reamenajare a etajului, în care vor fi prezentate colecţiile de artă decorativă europeană şi de artă orientală, îşi propune să readucă în atenţia publicului un patrimoniu important expus conform cerinţelor muzeografiei moderne, într-un spaţiu generos.

Galeria de Artă Universală în anul 1951

Galeria de Artă Universală în anul 1951


Eforturile membrilor proiectului “Restore the Beauty” şi generozitatea sponsorilor contribuie la repunerea în circuitul muzeal a două valoroase colecţii ale Muzeului Naţional de Artă al României: colecţia de artă orientală şi colecţia de artă decorativă europeană. Ele vor fi expuse în două galerii permanente ce urmează a fi amenajate la etajul III al corpului central al Palatului Regal. Amenajarea acestor galerii necesită lucrări fundamentale de consolidare şi restaurare a clădirii, care vor dura aproximativ 3 ani.

Comitetul proiectului “Restore the Beauty” a iniţiat o amplă campanie de strângere de fonduri pentru amenajarea muzeală şi ambientarea spaţiilor care vor găzdui aceste colecţii, cu scopul de a readuce în atenţia publicului un patrimoniu important şi puţin cunoscut. Comitetul s-a adresat mai multor corporaţii, instituţii financiare şi persoane fizice, iar reacţiile au fost pozitive.

Până în momentul de faţă, campania a reuşit să adune aproximativ 1.600.000 de euro, ceea ce o transformă în cea mai importantă acţiune de acest gen din ţară, reuşind să adune această sumă record într-o perioadă relativ scurta: mai-septembrie 2008. Graţie succesului campaniei, o selecţie din cele aproximativ 10.500 de piese de artă decorativă europeană şi 4.500 de piese de artă orientală din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României va putea fi admirată din nou de public.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a oferit 16 milioane de euro pentru refacerea structurii clădirii, în urma unui acord încheiat cu Guvernul României, bani ce nu sunt suficienţi şi pentru amenajările necesare expunerii operelor de artă în condiţii optime. Acestea se vor realiza cu fondurile adunate prin campania “Restore the Beauty”. Astfel, banii vor fi cheltuiţi pentru confecţionarea vitrinelor, a panourilor şi a podiumurilor şi pentru dotarea cu sisteme de iluminare speciale şi aparatură de înregistrare a condiţiilor microclimatice - temperatură, umiditate - în scopul bunei conservări a obiectelor expuse. Costurile aproximative aferente fiecărei galerii au fost estimate de o firmă specializată în amenajarea unor muzee europene şi asiatice.

Cei doi sponsori principali ai galeriilor sunt Rompetrol, pentru Galeria de Artă Orientală, şi Raiffeisen Bank, pentru Galeria de Artă Decorativă Europeană, cărora li se alătură sponsorii fiecărei săli din cele 15 câte au galeriile: Class Living, Elan Schwartzenberg, Ion Ţiriac, Banca Comercială Română, Tomini Trading, Coca Cola, TNT, Unilever South Central Europe, SofMedica & International Healthcare Systems, Romtelecom, Victoria 46, Lowe & Partners şi Romania Travel Plus. Fiecare sală va purta pe o plăcuţă la intrare numele sponsorului.

Galeria de Artă Orientală va cuprinde nouă săli în care vor fi expuse piese reprezentative pentru arta Orientului islamic, Chinei şi Japoniei, organizate în funcţie de tipurile de obiecte şi de aria geografică din care provin. Galeria va include o sală pentru ceremonia ceaiului şi una documentară şi educativă.

Cele şase săli ale Galeriei de Artă Decorativă Europeană vor ilustra fiecare câte un stil sau curent artistic: stilul neogotic german şi francez, Renaşterea italiană, germană şi franceză, baroc şi rococo din Ţările de Jos, Franţa şi Germania, stilul Napoleon al III-lea, stilul Empire şi stilul Art Nouveau.

Comitetul proiectului “Restore the Beauty” este alcătuit din: Jenny Taubman - preşedinte onorific, Cristina Paraschiv - asistenta doamnei Taubman, Roxana Theodorescu - director general MNAR, Marius Alexandrescu – asistentul doamnei Theodorescu, Miriam Eliad - preşedinte Romania Travel Plus, Alexandra Gatej - CEO Central & Eastern Europe Unilever, Steven van Groningen - manager general Raiffeisen Bank, Philippe Guilet - Ambasada Franţei, Anca Harasim - director executiv American Chamber of Commerce Romania, Shahmir Khaliq - Country Officer, American Chamber of Commerce member, Citigroup, Veronica Savanciuc - preşedinte & CEO Lowe&Partners, Frank Barton Sidles II - co-chairman & preşedinte Gemini Capital, Catherine Sofianou - Preşedinte SofMedica, Soraya Werner – soţia Ambasadorului Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Carmen Brad - şef Secţie Artă Orientală şi Europeană MNAR, Mircea Dunca - şef Birou Artă Orientală MNAR şi arh. Liviu Constantinescu - director tehnic MNAR.

Colecţia de artă decorativă a Muzeului Naţional de Artă al României este cea mai importantă colecţie de acest gen din ţară. Ea numără în prezent aproximativ zece mii de piese de artă europeană, inclusiv românească, provenind din colecţia regală, din alte colecţii particulare de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, ca şi din achiziţii şi din donaţii. Colecţia de artă decorativă este suficient de variată pentru a ilustra creaţia diferitelor şcoli europene precum şi evoluţia tehnicilor, a stilurilor şi influenţelor reciproce.

Tapiseriile acoperă o perioadă cuprinsă între secolele XVI-XIX şi reprezintă subiecte mitologice, scene de gen sau verduri. Valoarea lor este datorată renumitelor ateliere în care au fost lucrate: Bruxelles, Audenarde, Lille, Beauvais, Aubusson, Paris, precum şi unor mari creatori de cartoane ca Jacob Jordaens sau Jean-Baptiste Le Prince.

Diversitatea pieselor de mobilier oferă o imagine cuprinzătoare a stilurilor europene şi a evoluţiei tehnicilor de decorare. Arta franceză a mobilierului se reflectă în eleganţa pieselor stil Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea precum şi în fragilitatea pieselor Art Nouveau.

Admirabilă este sobrietatea mobilierului german, reprezentat prin piese de bună calitate, soliditatea casonelor italiene, dar şi preţiozitatea intarsiilor cu fildeş a mobilierului de şcoală milaneză, sau arta incomparabilă a marchetăriei realizate de ebeniştii olandezi.

Ceramica este şi ea bine reprezentată prin piese de porţelan, faianţă, gresie din secolele XVII-XX, executate în centre renumite ca Sèvres, Napoli, Meissen, Dresda, Alt Wien, Royal Copenhagen, Wedgewood etc.

Secţia de artă decorativă deţine deasemenea o colecţie de ceasuri precum şi piese de argintărie executate la Augsburg, Berlin sau Nürnberg.

În domeniul sticlăriei, printre exemplarele Art Nouveau şi Art Déco, se află unicate ce poartă semnături celebre: Emile Gallé, Fraţii Daum, Gabriel Argi Rousseau, René Lalique.

Secţia de artă orientală şi-a căpătat autonomia abia în anul 1990, când desprinderea sa de Galeria de artă europeană a consfinţit printr-un act administrativ o mai veche stare de fapt: existenţa în cadrul Galeriei a unei colecţii (circa 4500 obiecte) specializate în artă orientală. Secţia însumează acum cel mai reprezentativ lot de piese din Orientul islamic, China şi Japonia, aflat în posesia unui muzeu din România.

Colecţia de artă orientală a crescut lent, în jurul a două zone majore de interes cultural: zona de artă islamică şi cea reprezentată de artele Chinei şi Japoniei.

Contactul nemijlocit - pe parcursul mai multor secole - al ţărilor române cu Orientul islamic a marcat viaţa întregii societăţii determinând adoptarea şi răspândirea unor obiceiuri orientale, tipuri de veşminte, obiecte din interiorul locuinţei, motive de decor în arhitectura laică şi religioasă.

Interesul cultural faţă de Orient se va naşte în secolul al XIX-lea, după ce România revine la valorile civilizaţiei Europei occidentale. În România, singurul ansamblu de artă orientală relativ coerent este cel din muzeul nostru. La baza acestuia se află piese provenind din colecţia regală, din donaţii şi achiziţii. În ansamblul colecţiei, cele mai multe şi mai valoroase sunt covoarele, ceramica, ţesăturile, broderiile şi piesele de metal. Li se adaugă un număr restrâns de miniaturi persane din secolele XVII-XIX şi obiecte din papier-mâché datând din perioada dinastiei qajare.
Cele circa 400 de covoare, de o mare diversitate tipologică, alcătuiesc fondul de bază al sectorului oriental permiţând o ilustrare, dacă nu completă în orice caz satisfăcătoare, a celor mai diverse tendinţe ale acestei arte în Turcia, Caucaz, Asia Centrală şi Iran.

Spre deosebire de arta Orientului islamic, arta Extremului-Orient a intrat mai târziu în sfera de preocupări a colecţionarilor români. Nucleul primei expuneri mai importante, din anul 1954, în cadrul Galeriei de artă universală, era constituit în primul rând din piesele care aparţinuseră Casei Regale a României. De la început, expunerea s-a bucurat de succes datorită colecţiei de piese din jad, nefrit, agată, cuarţ, coral. Cele aproximativ 200 de exemplare, au fost lucrate în China, cu excepţia câtorva piese ce provin din Japonia sfârşitului secolului XIX. Cele 60 piese din fildeş (netsuke-uri şi okimono-uri) completează fondul provenit din Colecţia Regală.

Patrimoniul de artă extrem-orientală mai cuprinde un număr de 76 de picturi pe mătase şi hârtie, porţelanuri, fildeşuri, sculptură în lemn, bronz şi textile. În anul 1973, muzeul a achiziţionat un important lot de obiecte de artă chineză şi japoneză, incluzând şi un grup de 900 gravuri japoneze.

Palatul Regal - Muzeul Naţional de Artă al României - are o istorie interesantă.

În dimineaţa zilei de 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, purtat cu trăsura pe vechiul pod al Mogoşoaei, a întrebat odată ajuns la destinaţie: „Ce este în căsuţa din faţă?” „Alteţă, ăsta e palatul!” i-a răspuns, încurcat, Nicolae Golescu, cel care, cu mai bine de trei decenii înainte, acceptase vânzarea clădirii către Stat. Tatăl său, Dinicu Golescu o construise în 1820. Construcţia, aşa cum arăta ea la început, era doar o casă mai mare. Pe atunci însă trecea, alături de palatul Romanit şi casele lui Filip Lenş, drept una dintre cele mai frumoase din Bucureşti, devenind la scurt timp nucleul unei veritabile efervescenţe mondene.

În 1837, Alexandru Vodă Ghica alege vechea casă Golescu ca sediu al Palatului Domnesc. În 1860, aici se instalează pentru şase ani domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Abia în penultimul deceniu al secolului al XIX-lea, Carol I i-a numit pe arhitecţii Paul Gottereau şi Karl Liman pentru a extinde palatul. Mai importantă decât amenajarea Palatului Regal a fost construirea unei imagini adecvate monarhiei. Tocmai de aceea, cu un gest cu adevărat regal, Carol I a adus în ţară, amplificând-o cu timpul, o colecţie de tablouri. Manifesta o particulară atracţie către pictura spaniolă, cumpărând, prin intermediul consulului Felix Bamberg, nu mai puţin de nouă lucrări de El Greco, dar şi piese de Zurbaran sau Antolinez; tabloul acestuia din urmă, înfăţişând extazul Mariei Magdalena, era, se pare, unul dintre cele mai preţuite de către rege. Colecţia sa de vechi maeştri – între care Bronzino, Tintoretto, Vasari, Jan Breugel sau Rembrandt – reprezintă atracţia actualei configuraţii a Galeriei de Artă Europeană.

Istoria arhitecturală a Palatului Regal nu şi-a epuizat cursul o dată cu planurile lui Gottereau. Dimpotrivă. Un teribil incendiu, izbucnit în 1927, a adus cu sine o îndelungată campanie de refacere. Între 1930 şi 1937 palatul este transformat de profesorul arhitect Dumitru Nenciulescu în construcţia de mari proporţii de astăzi, mult mai potrivită pentru gustul ambiţios al lui Carol al II-lea.

În 1948, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, palatul regal din Calea Victoriei (cu excepţia sălilor de recepţie) a trecut în administrarea Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu naţional de artă. În 1990, întreaga clădire a fostului palat regal a fost atribuită Muzeului Naţional de Artă al României.

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2018 GaleriaDeArta.com