Nervia 1928-1938. Pictori din anii ‘30 în Belgia
Muzeul Naţional de Artă al României şi Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti inaugurează joi, 14 octombrie 2010, ora 18:30, expoziţia “Nervia 1928-1938. Pictori din anii ‘30 în Belgia”. Expoziţia va fi deschisă de către doamna Fadila Laanan, Ministrul Culturii şi Audiovizualului al Comunităţii franceze din Belgia, domnul Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, în prezenţa E.S. domnul Leo D’Aes, Ambasadorul Belgiei în România. Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 15 octombrie 2010 – 16 ianuarie 2011.
Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Artă al României, Valonia-Bruxelles Internaţional, Fondul Léon Eeckman şi Grupul Nervia, în cadrul programului de cooperare între România şi Valonia-Bruxelles, cu prilejul preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene.
Grupul Nervia, întemeiat în 1928 la Mons (care va fi „capitală culturală europeană” în 2015), a jucat un rol primordial în mişcarea artistică din prima jumătate a secolului XX din Belgia, şi în special din Valonia. Cei doi pictori fondatori, Anto Carte şi Louis Buisseret, împreună cu Léon Eeckman, secretarul grupului, au hotărât să creeze această mişcare pentru a afirma prezenţa artei valone, dar şi pentru a-i promova pe tinerii artişti, majoritatea din regiunea Hainaut. Numele grupului face trimitere la revista La Nervie, al cărei colaborator fusese Anto Carte, şi la nervieni, un trib de gali stabilit pe actualul teritoriu al provinciei Hainaut.
Expoziţia prezintă, în premieră în România, retrospectiva Nervia prin intermediul a 130 de lucrări semnate de cei nouă membri ai grupului: Anto Carte, Louis Buissert, Frans Depooter, Léon Devos, Léon Navez, Pierre Paulus, Rodolphe Strebelle, Taf Wallet şi Jean Winance. Astfel, publicul bucureştean are prilejul să descopere artişti foarte talentaţi care s-au constituit într-un grup pe baza idealurilor unei arte intimiste, cu caracter ilustrativ, legată de literatură, conjugând simbolismul şi interesul pentru social, o artă puternic angajată în afirmarea identităţii valonilor.
Lucrările provin din colecţii particulare şi din patromoniul mai multor muzee din Belgia: Muzeele Regale de Artă din Belgia, Muzeul de Artă din Charleroi, Muzeul comunal Ixelles, Muzeul Ianchelevici din La Louvière, Muzeul internaţional al carnavalului şi măştii din Binche şi Muzeul de Artă din Mons.
